sâmbătă, 25 octombrie 2014

Atunci şi acum

Normandia 1944 - 2014
Greşit! Aţi presupus greşit dacă v-aţi gândit că urmează o altă prelegere filosofică, una pe tema timpului, despre trecut, prezent şi viitorul incert. Suntem în weekend, de ce să intrăm pe teritorii ostile, deşi ar fi interesantă o analiză a noţiunii de prezent, de „acum”, despre care, de-ar fi să fim peste măsură de scrupuloşi, am spune că nu există decât în teorie, întrucât, în realitate, acum devine trecut – adică, „atunci” – aproape instantaneu. Nu ne vom apleca nici asupra dilemei: timpul este cel care trece ori noi suntem trecători prin el, neah, poate cu alt prilej. Va fi, probabil, cea mai scurtă şi la obiect scriere dintre toate textele adunate de-a lungul vremii pe acest blog. Apropo, ăsta are numărul 301, şapte aparţin colaboratoarei, căreia îi doresc însănătoşire grabnică (am nevoie de suplinitor aici, lenea-i mare şi câştigă teren).

Chiar dacă-i un text lapidar, tot se cer nişte indicii, fie acestea cât de sumare. Prin urmare, vă spun că are legătură cu timpul, recte istoria (1944), dar şi cu ştiinţa ori mai exact cu ceea se poate face azi în materie de ştiinţă, fotografie ca să fiu mai precis decât mecanismele ceasurilor elveţiene.

Atât. Accesaţi această pagină de existenţa căreia am aflat zilele trecute, prin bunăvoinţa unei amice din Google Plus, căreia îi mulţumesc încă odată, thank you, Mila – dacă cumva intră p-aici (n-aş prea crede şi oricum „făcăturile” de google translator, bing translator ori care or mai fi nu-s suficient de inteligente ca să-mi traducă încâlceala cuvintelor :D).

Totuşi, ca să nu vă uitaţi p-acolo ca mâţa-n calendar vă las, în câteva vorbe, procedura de întrebuinţare. Odată ajunşi la destinaţie puneţi „mausul” pe o fotografie, apăsaţi-i „urechiuşa” stângă şi menţineţi în timp ce deplasaţi „şoricelul” de la stânga la dreapta sau invers, după bunul plac. Delectaţi-vă în voie, eu m-am „jucat” preţ de vreun ceas jumate – aşa-s io când găsesc o jucărie nouă.


Sursa FOTO

5 comentarii:

  1. Neata, Centurion, chiar ca fascinant, mi-ar placea sa gasesc astfel de imagini si cu cartierul meu inainte de ' 74(anul cand a fost construit blocul in care acum locuiesc). Mi-au povestit parintii mei cateva lucruri, dar parca altceva e cand vezi cu ochii tai si constientizezi schimbarea. In general insa privesc cu mare drag imaginile cu Bucurestiul de altadata, din anii '60 sau chiar din anii '20 sau '30.
    Progresul este vizibil in toate domeniile vietii noastre, partea rea e ca uneori nu tinem noi pasul cu el. Eu nici acum nu am invatat PS-ul de ex si tare ciuda imi e. Pentru ca este foarte necesar, pentru ca se foloseste pe scara larga, iar fotografiile naturale nu mai sunt la moda, nu mai sunt apreciate.
    Duminica frumoasa! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Neaţa, Nice! Sau mai degrabă, sara bună!
    Mă bucur că ai fost plăcut surprinsă de imaginile suprapuse despărţite de 70 de ani de istorie. Da, ar fi şi mai interesant pentru noi să vedem locuri cunoscute, de pildă oraşele, cartierele în care locuim, să vedem ce şi cum s-a schimbat, fiindcă deseori observăm că memoria nostră are lacune, amintirile se estompează odată cu trecerea timpului, pierzându-şi din claritate. Apropo, blocul meu e din '73 (aveam 3 ani atunci).
    NU ştiu exact DE CE, însă prefer pozele neprelucrate. Asta nu înseamnă că nu apreciez "fotoşopările", vin cu un anume plus (culori, umbre, calitate per ansamblu), dat totodată aduc şi puţin artificial... Eh, desigur progresul şi implicit schimbările inerente - percepţia valorii artistice, gusturile fiind întotdeauna subiective şi tributare curentului de moment.
    O seară aşa cum îţi este pe plac. :-)

    RăspundețiȘtergere
  3. Suntem plini de astfel de imagini! Nu-i aşa? Din 1974 când m-am mutat în cartierul Titan, unde locuiesc şi acum, am strâns atâtea albume de "imagini"!!! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ia te uita, vecini de cartier asadar! Noi ne-am mutat cu un an mai tarziu... :D

      Ștergere
    2. @ Adrian - Depinde la ce "imagini" ne referim, la ce amintiri ne evocă acele imagini. Şi Reşita s-a schimbat, mult aş putea spune, din păcate nu toate schimbările au fost în bine.

      @ Vecinii de cartier- Ia te uită, n-aţi reuşit să vă întâlniţi colindând străzile Bucureştiului, vă cunoaşteţi pe o foaie virtuală colindând pe bloguri. ;-))

      Ștergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.