duminică, 26 mai 2013

Să ne amuzăm

Istorie vesela
Este duminică, probabil momentul cel mai prielnic pentru a ne amuza înainte de luni, zi în care, mie cel puţin, numai de zâmbete şi cu atât mai puţin de râs, nu-mi arde. Nu ştiu vouă, oricum învioararea spiritului nu dăunează nimănui. Aşadar, poate aşa vă place istoria.
  • Savant pe cât de înzestrat, pe atât de modest, matematicianul de origine elveţiană Jacques Sturm, preda studenţilor săi o lecţie despre ecuaţiile diferenţiale. La nu moment dat, a spus cu un aer cam încurcat: - Mă văd nevoit să abordez acum teorema al cărei nume am cinstea să-l port...
  • Regele Prusie, Frederic cel Mare nu permitea medicului său să-i pună prea multe întrebări. Exasperat, acesta i-a spus într-una din zile: - Maiestate, eu încerc să vă îngrijesc sănătatea cât mai bine, dar dv. nu-mi permiteţi să vă întreb nimic. De aceea vă sfătuiesc să vă angajaţi un medic veterinar: este un fapt obişnuit ca acestă să nu întrebe nimic şi pacienţii să nu-i răspundă în caz că ar face-o.
  • Unui general austriac de pe timpul împăratului Francisc II i se atribuie următorul ordin: Indiferent de situaţie, e bine ca bateriile nostre de artilerie să-şi continue tirul, pentru a nu permite inamicului să-şi dea seama că nu mai avem muniţii.
  • Cato cel Bătrân scriitor şi om de stat roman, autor al primei opere istorice scrise în limba latină şi al unui tratat de agricultură era renumit pentru severitatea, dar şi pentru modestia sa. Într-o zi s-a întâlnit în for cu un prieten care l-a întrebat: - Cum este posibil ca un bărbat atât de ilustru ca tine să nu aibă o statuie, în timp ce atâtea mediocrităţi au? - Prefer ca romanii să se întrebe de ce nu am statuie decât să-şi pună întrebarea de ce am; a răspuns Cato.
  • Pierre Augereau, mareşal al Franţei în vremea lui Napoleon I, era un strălucit comandant de oşti, dar complet ignorant în chestiunile de cultură. Aflând că unul dintre aghiotanţii săi urma să meargă în Egipt, i-a cerut să-i aducă la întoarcere o mumie. Peste un an ofiţerul s-a întors cu un sarcofag, pe care la prezentat mareşalului. Augereau l-a privit cu atenţie şi, după câteva momente de reflexie, i-a reproşat aghiotantului: - Bine, dar mi-ai adus una moartă!
  • Duval, bibliotecarul regelui francez Francisc I era recunoscut pentru erudiţia sa. Într-o zi, un oarecare i-a pus o întrebare la care Duval n-a putut să răspundă. - Dar regele te plăteşte ca să ştii; s-a auzit imediat reproşul. - Nu, regele mă plăteşte pentru ceea ce ştiu. Dacă ar trebui să mă plătească pentru tot ceea ce nu ştiu, nu i-ar ajunge toate comorile Franţei; a venit prompt replica bibliotecarului.
  • Scriitorul american William Faulkner a fost întrebat odată care a fost părerea asupra operei sale care l-a impresionat cel mai mult. Scrisoarea unui scoţian, în care acesta îmi spunea: Ultima dv. carte mi-a plăcut atât de mult, încât era cât pe-aci s-o cumpăr.
  • Compozitorul Rossini, autorul a 39 de opere, printre care şi Bărbierul din Sevilla, a fost invitat la masă de către un admirator. Prânzul fiind cam sărăcăcios, muzicianul a rămas aproape flămând. La desert, anfitrionul s-a adresat oaspetelui: - Sper că o să-mi faceţi onoarea să mai luaţi masa la mine, cât de curând. Cu plăcere, dacă se poate chiar imediat; a răspuns celebrul compozitor.
  • Scriitorul Oscar Wilde şedea de vorbă într-o iarnă la o cafenea, cu mai mulţi prieteni. La un moment dat, unul dintre aceştia i-a atras atenţia că scrumul ţigării îi cade pe pantaloni. După un timp prietenul l-a întrerupt din nou din discuţie, pe acelaşi considerent. Când lucrul acesta s-a repetat pentru a treia oară, Wilde i-a ripostat supărat: - Te rog să nu mă mai întrerupi! Paltonul dumitale, atârnat în cuierul de lângă sobă, arde de un sfert de ceas şi eu nu mi-am permis să te deranjez cu o singură vorbă...
  • George Bernard Shaw nu îngăduia nimănui să modifice textul pieselor. Într-o zi, directorul unui teatru londonez, care pregătea premiera unei comedii aparţinând lui Shaw, i-a trimis o telegramă: Îngăduiţi scurtarea, altfel spectatorii pierd ultimul autobuz. Răspunsul dramaturgului a fost: Nu admit nicio scurtare; modificaţi mersul autobuzelor.

Eu nu doar că admit, mai mult, îmi impun stoparea în acest punct al acestui nou episod din ciclul: Aşa vă place istoria?


Sursa: revista Magazin Istoric, nr. 9, 10 , 11, 12 din 1973

16 comentarii:

  1. Deh, oameni cu spirit. De gluma. Si cu o ironie taioasa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai cu seamă scriitorii. Bine acu' să nu-i negăm meritele acelui medic care şi-a permis o mică aroganţă la adresa capului încoronat pe care-l avea în grijă ;)))

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Mersi, mă bucur că am reuşit să te binedispun. Un bonus pentru ziua de mâine, adică luni, care zi, cred nu doar pentru mine, este cea mai cumplită din săptămână :D

      Ștergere
  3. Haioase, imi plac vorbele de duh, chiar au reusit sa-mi aduca zambetul pe buze intr-o dimineata stresanta. Foarte simpatici atat O. Wilde cat si G.B. Shaw, dar preferatul meu ramane, din aceasta serie, Cato cel Batran. Foarte intelept!
    Medicul regelui Prusiei era tare sugubat. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Măcar sâmbăta şi duminica să zâmbim, de fapt, e bine să începem de vineri seara ;) Mă bucur dacă am reuşit să-ţi mai reduc nivelul de stres... ai vreme de mâine încolo să te stresezi, azi e duminică (încă), deci zâmbeste :)))
      Da, cei doi, spiritul specific unor mari scriitori. Desigur, Cato este mai sobru, ba chiar sever cu sine însuşi, dar asta se pare, că nu l-a împiedicat să aibă o replică plină de umor subtil. Medicul...curajos (as spune), da' presupun că-şi cunoştea pacientul şi ştia cât poate să întindă coarda, permitându-şi o mică aroganţă :D
      O duminică seară minunată să ai :)

      Ștergere
    2. Multumesc asemenea, Centurion. :) Asteptam cu sufletul la gura un verdict, iar tensiunea in care am trait zilele acestea s-a mai diminunat cu ajutorul articolului tau. :D
      Nu pot sta linistita atat timp cat viitorul meu este incert. Era bine daca stiam ce ma asteapta mai devreme, imi displace profund sa aflu totul pe ultima suta de metri astfel incat sa nu ma pot pregati cum se cuvine pentru marea batalie. :P

      Ștergere
    3. Din ce-mi dau eu seama este vorba despre atât de agasantele probleme de la serviciu, dacă e aşa, te înţeleg perfect... :( si-mi pare tare rău. Şi eu m-am cam săturat de stresul generat de aceste incertitudini, cred specifice la noi...Da şi cea mai nasoală chestie este că de obicei afli câte ceva pe ultima 100, când de fapt era de aşteptat să ştii, de fapt să fii informat mai din timp. Vezi, aşa apar şi la mine unele urgenţe de care evident ne puteam ocupa din timp, evident dacă cineva plătit să facă management chiar ar fi ştiut cu se face treaba asta. În final noi ăstia, angajaţii de rând, tragem ponoasele incompetenţei. Scuze pentru că mă şi-mi plâng propriile neplăceri, ai tu destule pe cap şi fără "povestile" mele. Oricum mi-ai adus aminte că trebuie să caut altceva să nu fiu delăsător, cum aveam eu nu demult niste dileme ;) Mersi! Baftă în marile bătălii! :)

      Ștergere
  4. interesante selecțiile tale și m-au și amuzat :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, mă bucur dacă cele 10 scurte istorioare anecdotice au reuşit să te înveselească.

      Ștergere
  5. Cel mai mult imi place raspunsul lui G.B. Shaw: scurt si cuprinzator. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un răspuns cât se poate de serios şi normal, până la urmă nu poţi trunchia o piesă de teatru pentru a te alinia programelor autobuzelor ;))

      Ștergere
  6. Shaw si raspunsul lui a fost remarcabil. Personalitatile istorice asa se comporta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe mine mă miră cum de acelui director nu i-a trecut prin "strălucita" minte să devanseze ora începerii şi a găsit soluţia, cel puţin ciudată,de a scurta piesa. :))

      Ștergere
  7. :)) pica bine si lunea, ca e ziua mai amara

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Just! Nu ştiu pentru tine, dar eu chiar că am avut o zi teribil de proastă azi :(((
      Da' mi-am revenit citindu-mă :))

      Ștergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.