marți, 11 iunie 2013

Cele şapte minuni

Minunile lumii antice
În antichitate, prin minune a lumii se înţelegea o lucrare de sculptură sau de arhitectură care se distingea printr-o frumuseţe extraordinară sau prin dimensiuni excepţionale. Asemenea opere existau în număr mare şi nu era deloc uşor a determina care meritau să fie socotite printre cele şapte minuni sacre. De aici poate ideea că, faţă de tot ce ne surprinde prin dimensiune colosală sau estetică deosebită, nu există un elogiu mai mare decât a exclama: "a opta minune a lumii".


Se consideră, de obicei, ca fiind prima dintre minunile lumii, marea piramidă a lui Keops de la Gizeh, de altfel singura ca mai dăinuie şi astăzi. Keops a fost un mare faraon din cea de-a patra dinastie a Egiptului antic, domnind în jurul anului 2600 î.e.n. Baza piramidei este un pătrat cu latura de 233 de metri şi înălţimea de 147 de metri, ceea ce înseamnă de două ori înălţimea Catedralei Nôtre-Dame. Volumul acestei enorme construcţii de piatră era odinioară de 2.700.000 metri cubi, reprezentând o greutate de 8 milioane tone. Legat de această piramidă există câteva fapte uimitoare. Astfel, cele patru feţe ale sale indică cele 4 puncte cardinale, cu o eroare de numai 4 minute, culoarul de intrare este îndreptat exact spre nord. Toate acestea dovedesc uimitoarea pricepere de calcul matematic al arhitecţilor, raportul dintre înălţimea piramidei şi perimetru fiind acelaşi ca între raza şi circumferinţa cercului, adică numărul π ("pi"), asta raportat la un timp în care acest număr nu fusese descoperit. Un vechi proverb arab, afirmă: "Timpul sfidează totul, dar piramidele sfidează timpul".

Pentru a ajunge la cea de-a doua dintre minunile lumii, părăsim malurile Nilului pentru a poposi pe cele ale Eufratului unde se aflau, spune istoria, Grădinile suspendate din Babilon sau ale Semiramidei. În realitate, aceste grădini nu erau suspendate, ci dispuse în terase ce se înălţau una peste cealaltă, formând un fel de scară uriaşă, care acoperea o suprafaţă de 15.625 metri patraţi. Pentru a înţelege pe deplin "minunea" grandioasei construcţii, trebuie amintit că arhitecţii timpului nu cunoşteau arta bolţii şi a stâlpilor terminaţi în semicerc, nu existau nici grinzi metalice şi nici lemnul nu era folosit în construcţii. Prin urmare, nu exista decât soluţia unor coloane de piatră atât de numeroase şi de solide pentru a suporta toată greutatea impusă. Spaţiul dintre coloane era acoperit cu dale grele de piatră, "grădinile suspendate", odihnindu-se pe o adevărată pădure de coloane. O a doua problemă consta în asigurarea impermeabilităţii, cerinţă rezolvată cu ajutorul bitumului. Constructorii au întins peste dalele de piatră o "saltea" trestii înmuiate în bitum cald, iar peste această căptuşeală au dispus un strat dublu de cărămizi, acoperit la rându-i, cu discuri de plumb. Deasupra acestui triplu strat unul de humus, cu o grosime de cel puţin 4-5 metri, astfel încât şi cei mai mari arbori să-şi poată ancora adânc rădăcinile. Un sistem mecanic de irigare asigura ridicarea apei din Eufrat până la cea mai înaltă terasă.

În Asia Mică, la Efes, se afla cea de-a treia minune a lumii, templul Dianei, zeiţa vânătorii şi a lunii. La început, sanctuarul acestei divinităţi era trunchiul unui copac scobit, în care se afla o simplă statuie. Mai apoi s-a hotărât construirea unui templu grandios, materializat pe un fundament de 127 metri lungime şi 73 metri lăţime, la care se ajungea urcând 10 trepte. În interiorul edificiului, a fost ridicat altarul cu statuia zeiţei, înconjurat de un şir dublu de 127 coloane ioniene, dintre care majoritatea au fost dăltuite dintr-o singură bucată de marmură albă, care susţineau acoperişul. După cum spune legenda numărul 127 trebuia să amintească de tot atâţia principi care s-au ruinat pentru a construi templul. Sanctuarul Dianei a fost finalizat către anul 400 î.e.n., o jumătate de secol mai târziu (346) templul a fost distrus într-un incendiu provocat de către un cetăţean din Efes, numit Herostrat. A fost reconstruit pentru ca în anul 262 e.n. să fie distrus pentru a doua oară, atunci când goţii au invadat Asia Mică.

Mitologia greacă stabilea sălaşul lui Zeus în Thessalia, pe Muntele Olimp. Sculptorul Phidias l-a reprezentat cu sprâncenele încruntate, atunci când i s-a comandat statuia pentru templul lui Zeus din Olimpia (cca. 430 î.e.n.). Această statuie monumentală, a patra minune a lumii antice, măsura 15 m în înălţime şi îl reprezenta pe Zeus aşezat pe un tron din fildeş şi abanos, bogat împodobit cu aur şi pietre preţioase. Trupul zeului a fost cioplit în lemn de abanos şi acoperit cu fildeş pe porţiunile care reprezentau pielea, îmbrăcămintea fiind turnată din aur. Zeus purta pe cap o coroanp de lauri, în mâna dreaptă ţinea o mică statuie, reprezentând-o pe Nike, zeiţa Victoriei, iar în stânga un sceptru. Acest ansamblu statuar era aşezat pe un soclu de marmură neagră, în penumbra unui templu de proporţii colosale.

La marginea sud-vestică a Asiei Mici, se afla oraşul Halicarnas, unde domnea regele Mausol împreună cu soţia sa Artemiza. Acesta a poruncit arhitecţilor săi să construiască un monument care să se asemene cu piramidele Egiptului, adică să fie, în acelaşi timp o operă de artă durabilă, cât şi un mormânt regal. Construcţia, cunoscută în istorie sub numele de Mausoleul din Halicarnas şi care reprezintă cea de-a cincea minune a lumii antice, era un edificiu pătrat, împodobit cu coloane şi având un acoperământ piramidal, în vârful căruia o cvadrigă (car trimfal cu două roţi, tras de patru cai) îi purta pe Mausol şi Artemiza. Înălţimea totală a monumentului a fost estimată la 40-50 de metri, iar creatorii lui au fost arhitecţi vestiţi ai lumii antice: Timotheos, Leochares, Bryaxis, Pytheos, Satyros şi sculptorul Scopas. Edificiul a supravieţuit la numeroase invazii, până când cavalerii cruciaţi ai ordinului Sfântului Ioan (Ioaniţii, mai târziu cavalerii de Malta), l-au dărâmat pentru a folosi pietrele la construcţia unei fortăreţe. Chiar dacă edificiul în sine nu a rezistat timpului, ceea ce a străbătut veacurile este numele lui Mausol; de atunci orice monument funerar de mari proporţii şi având caracter artistic, ridicat pentru a omagia memoria unei personalităţi sau unor eroi, se numeşte mausoleu.

La sud de Halicarnas se găseşte insula Rhodos. Cetăţenii insulei cultivau artele, manifestând un gust deosebit pentru statui, îndeosebi pentru cele de mari proporţii. După notele unui contemporan, pe insulă se aflau 3.000 de statui, dintre care 100 erau gigantice. Cea mai cunoscută şi mai admirată era statuia din bronz a zeului soarelui, Helios, denumită adesea, Colosul din Rhodos, este cea de-a şasea minune a lumii antice, având o înălţime de 40 de metri. Minunea cu cea mai scurtă existenţă, a rezistat doar 56 de ani, fiind distrusă în urma unui cutremur. Istoricul roman Plinius, care i-a văzut rămăşiţele, povesteşte că fiecare deget era gros cât corpul unor statui obişnuite. După cucerirea Rhodosului de către arabi, aceştia au vândut rămăşiţele acestuia unui negustor, căruia i-au fost necesare mai mult de 900 de cămile pentru a transporta întreaga cantitate de bronz. Despre acest monument s-au spus două lucruri contradictorii; după unii, Colosul ar fi fost instalat cu picioarele depărtate, proptite pe cele două diguri ale portului, servind drept far, după alţii, statuia gigantică era construită pe o insulă mică, din vecinătatea portului.

A şaptea minune se afla, ca şi prima, în Egipt. Este vorba despre un turn, în vârful căruia ardea un foc pentru a semnaliza navigatorilor intrarea în portul Alexandria. Turnul era construit pe mica insulă Pharos, de aici provenind cuvântul "far", care desemnează acest gen de construcţie. Farul din Alexandria a fost ridicat sub domnia lui Ptolemeu II de către arhitectul Sostrate. Legenda spune că acesta ar fi supus acţiunii apei mării un număr de materiale, pentru a-l recunoaşte pe cel mai rezistent. Dintre toate, sticla nu a suferit în urma coroziunii, iar în consecinţă fundaţia turnului se spune că ar fi fost un enorm bloc de sticlă. Grecii povestesc că farul măsura 272 m înălţime, dar arabii, care au pătruns în Egipt mult mai târziu, spun că ruinele sale măsurau numai 116 metri. Pe o temelie pătrată, de 69 m îălţime, se ridica un perete octogonal de 38 m, acesta susţinând un turn de 9 metri pe care era fixat un felinar enorm. Construcţia a servit drept far navigatorilor până în secolul al XII-lea, fiind ruinată din temelii de un cutremur devastator în anul 1375.


Sursa: revista Magazin Istoric, nr. 11(68), noiembrie 1972
Sursa FOTO

25 de comentarii:

  1. Minunate povestile tesute in jurul acestor constructii. Despre unele nu se stie sigur daca au existat de fapt. Pe mine ma incanta Gradinile Suspendate. Care este minunea ta preferata, Centurion? :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-aş putea zice că prefer una anume, apreciez ingeniozitatea arhitecţilor de atunci, calculele foarte exacte făcute fără ajutorul tehnologiei moderne. Uite, vorbind despre Grădinile suspendate, constructorii de atunci nu cunosteau elementele de rezistentă, cum ar fi bolta şi totuşi au reuşit să dea viaţă unui proiect grandios, d.p.p.v. estetic probabil este minunea pe care aş prefera-o. Tehnic vorbind, presupun că piramida merită mai multă apreciere, sunt ceva dificultăţi chiar în ziua de azi dacă cineva şi-ar pune-n cap să o copieze. Artistic, cred că statuia lui Zeus ar merita laude.
      Noapte bună, somn uşor si vise plăcute ;) Dar cum probabilvei citi de dimineată, ar fi mai potrivit: Neaţa, Nice (sau Narcisa, cum preferi) :D

      Ștergere
    2. Neata, Centurion, multumesc pentru raspuns si prefer Nice. Cel putin aici, in virtual. :) In rest, numele real, evident. :D

      Ștergere
    3. Glumeam, sper că nu te-ai supărat pe mine ;) Ok, NICE, să fie atunci!

      Ștergere
    4. Neata, cum sa ma supar pentru asa ceva? Stai linistit si un inceput frumos de weekend. :)

      Ștergere
    5. Mulţumesc..., m-am liniştit acum... eşti într-adevăr "drăgută" NICE, adică. Uneori mai fac mici glumiţe, aşs de socializare şi tot uneori am oarece temeri de a nu supăra pe cineva... una e să vorbesti "tete a tete" alta virtual. Mă bucur nu te-a supărat gluma :))

      Weekend minunat şi ţie ;) Poate chiar nişte fotografii reuşite :P

      Ștergere
  2. Pana la urma cate minuni ale lumii exista? Cum sunt categorisite>

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă vorbim despre cele antice 7... Mai nou însă au fost incluse şi altele, marele zid chinezesc, de pildă.

      Ștergere
  3. Acum cativa ani, stiu ca am votat noile minuni ale lumii. A fost extrem de misto sa particip la asa ceva. Dar dintre cele din antichitate pot sa spun, ca cel mai mult imi place Colosul din Rhodos.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-aduc aminte de perioada aceea, desigur sunt o sumedenie de alte realizări aproape incredibile d.p.d.v. tehnic şi/sau artistic care merită statutul de "minune". Se zice despre Colosul din Rhodos că ar fi fost creat în semn de mulţumire adresata zeului protector al cetăţii după ce au respins un atac a lui Demetrios (305 î.e.n.), cetatea făcând faţă atacului unuie gigantice "arme" helopola, sau cuceritoare de cetăţi, de fapt un turn (de vreo 18 m lăţime si 40 înăltime) plin de soldaţi.

      Ștergere
  4. Toate aceste construcţii au fost ridicate să amintească mereu supuşilor de măreţia zeilor şi a regilor. Cred că tocmai datorită dimensiunilor colosale, ieşite din comun au devenit minunile acestei lumi. Cum de a rezistat de-a lungul timpului doar Marea Piramida de la Gizeh? Poate pentru că nu a fost construită de oameni? Celelalte, din pricina războaielor, jafurilor, cataclismelor naturale ne-au rămas consemnate doar în operele literar-artistice. Ce ştim despre "Grădinile Suspendate" e doar legendă, aşa cum spui şi tu, ele n-au fost suspendate în aer, cum s-a lăsat a fi înţeles din traducerile defectuoase, şi nu există nicio dovadă a existenţie lor.
    "Colosul din Rodos" ar fi fost preferatul meu, păcat că la vremea aceea era imposibil de ridicat o statuie ale cărei picioare deschid intrarea în port. Cică, oglinda pentru semnalizare din bronz lustruit a "Farului din Alexandria" a fost concepută de Arhimede, şi în zilele senine se putea vedea Bizantul aflat la peste 1200 de km. de Alexandria. Ehe!
    Se spune că a opta minune a lumii o reprezintă "Războinicii din teracotă" de la de la Xi'an, China, sculptaţi în mărime naturală. Sunt de acord.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca Marea Piramida a rezistat si va mai rezista datorita structurii sale, fiind aproape la fel de distrus, cum este si de construit. De asemenea, amplasarea ei a ferit-o de majoritatea pericolelor mentionate.

      Ștergere
    2. Până la urmă, toate aceste "construcţii" supradimensionate, reflectă structura intrinsecă a fiinţei umane, aceea de a depăşi limite, de a lăsa ceva care să-i dăinuie..., evident mai există şi grandomania unora...

      Ștergere
    3. Aceste costrucţii reflectă dorinţa fiinţei umane de a-şi depăşi limitele, doar că nu poate. De aceea, nici nu cred că au existat vreodată "minunile", cu excepţia Marii Piramide, care, după părerea mea umilă, nu cred că a putut fi construită de oameni(nu detaliez, sigur, cunoşti teoriile).

      Ștergere
    4. Sigur, cunosc teoria... dar dacă o iau în considerare este obligatoriu d.p.m.v. să consider înşăşi apariţia vieţii pe Terra drept un experiment extraterestru, ceea ce pt mine este oricum mai plauzibil decât "creaţia divină".

      Ștergere
  5. Foarte bun articol si impresionante monumente, cu povesti pe masura. Tare as fi vrut ca Evul Mediu sa nu fi existat si era noastra sa fie legata direct de aceasta perioada luminata, a ingeniozitatii, a stiintei, a marilor opere atistice. Este uimitor cate au putut realiza acei oameni, avand la dispozitie tehnologii si cunostinte mult inferioare celor moderne.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi, Cristi. Într-adevăr, Evul Mediu a reprezentat i perioadă de câte sute de ani în care omenirea a stagnat (dacă nu chiar involuat), ştiinţei, dorinţei fireşti de cunoaştere i s-au pus stăvilare de către pe atunci atotputernica a toate ştiutoarea biserică...

      Ștergere
  6. Mai am un singur dor: sa nu apuc sa mor pana n-oi pipai si eu piramida lui Keops!si cand te gandesti ca sta in picioare de milenii iar azi construim poduri si sosele cu garantie...un an!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un an, zici... păi e mult! Uneori, asfaltul turnat în toamnă nu rezistă decât o iarnă, primăvara când se topeşte zăpada, apar gropile... evident urmează o nouă tură de asfaltări... garantate până în toamnă, că doar şi arşiţa verii afectează "lucrarea" şi altfel cum să "trăiască" şi ei regii asfaltului...

      Ștergere
  7. Cele 7 minuni ne farmeca nu numai ochiul, cand vedem reprezentari ale unora dintre ele, dar si urechea :). Minuni... suna bine de tot :).
    Sigur mi-ar fi placut sa vad Farul din Alexandria, paote pentru ca am o panca referitor la mare si faruri:).
    Inclin sa ii dau dreptate Antonelei, mi se pare neverosimil modul in care tot incearca ei sa ma convinga de modul in care au fost construite piramidele. sa fim seriosi! sa vina cu alta explicatie. nu neaparat extraterestra, dar nici cea pe care mi-o ofera nu e deloc rezonabila. Poate cu tehnica de azi ... da :)
    Apropo, stii ca unei egipteni cer sa fie distruse piramidele, pentru ca sunt loc de pelerinaj ... pagan. Ar fi cazul sa ne grabim, daca vrem sa le mai prindem, ca poate intr/o noapte fac BUMMM!!! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este incredibil cum au reuşit asemenea performanţe tehnice într-o vreme în care nu există dovezi că se cunoştea valoarea lui PI, iar pt calcule se folosea abacul nu PC-ul şi programe de proiectare asistată de genul Autocadului.
      Da, modalitatea de ridicare a piramidelor este încă enigmatică, nici măcar ei, cercetătorii nu s-au pus de acord. Cum îi spuneam Antonelei, dacă consider originea extraterestră, probabil este logic să consider la fel şi originea noastră, ceea ce pt mine este OK :)) b.o.r.-ul probabil m-ar excomunica, dacă citeşte asta, norocul meu că obiceiul este practicat doar de catolici... :D

      Ștergere
  8. Mie mi-ar fi placut sa dainuie peste timp Biblioteca din Alexandria.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eh, asta da... probabil s-au pierdut în flăcări o seamă de cunoştinţe pentru recuperarea cărora au trebuit să treacă sute de ani pt a fi redescoperite... şi cine ştie... poate că unele încă aşteaptă să fie...

      Ștergere
  9. interesant e ca Marea Piramida a lui Kheops e inclusa si pe lista celor 7 minuni ale lumii antice si pe lista,nou votata,de 7 minuni ale lumii moderne...o fi oare din cauza ca suntem constienti,cjiar si asa in subconstient :),ca aceasta constructie depasea cu mult posibilitatile tehnice de atunci?si cred ca si cele de acum...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Posibil... probabil că şi azi cu toată tehnologia de care dispunem ar fi cam dificilă reproduderea unei asemenea construcţii... Unora dintre minuni li s-ar potrivi şi termenul de enigme.

      Ștergere