sâmbătă, 22 iunie 2013

Destinaţii de vacanţă - Alexandria

Alexandria
Antica Alexandria a fost şi rămâne un oraş legendar, învăluit în mit – cetatea lui Alexandru cel Mare şi apoi a Cleopatrei, oraşul celebrei biblioteci antice şi a farului de pe insula Pharos. Realitatea zilelor noastre poate părea, pentru unii, o dezamăgire; o istorie atât de lungă,
dar atât de puţine vestigii. Însă absenţa monumentelor vizibile nu face altceva decât să sporească misterul vechii capitale din vremea lui Alexandru cel Mare, care avea nevoie să lege teritoriul cucerit de Europa pe calea apelor. Se spune că biblioteca din Alexandria, care făcea parte din marele centru de cercetare a ştiinţei, filosofiei şi artei cunoscut sub denumirea de Mouseion (Casa Muzelor), adăpostea toată cunoaşterea pe care o strânsese lumea antică, motiv pentru care oraşul era descris ca fiind cel mai educat loc din lume.

Alexandria Egiptului antic s-a făcut însă nevăzută, cu toată cunoaşterea şi bogăţia ei. Marile temple şi centre de studiu au fost mistuite de flăcări din cauza lipsei de toleranţă a creştinilor, iar nepăsarea şi calamităţile naturale le-au venit de hac şi celorlalte. Cutremurele au scufundat reşedinţele regale şi au spulberat farul, apele mării au înghiţit palatul Cleopatrei, cuibuşorul de nebunii cu Marc Antoniu şi totodată decorul în care regina şi-ar fi pus capăt zilelor lăsându-se muşcată de o viperă, dacă este să dăm crezare legendei. De fapt tot ce ştim despre Cleopatra se bazează pe literatură şi mit, cu excepţia monedelor pe care este întipărit chipul ei şi a câtorva busturi din piatră, toate dovezile concrete s-au făcut nevăzute în veacul al IV-lea, când o mare parte din coasta Africii de Nord, (inclusiv sediul regalităţii), s-a scufundat din cauza unor calamităţi. După ce stătuse în umbră secole întregi, oraşul a cunoscut o revenire, în secolul al XIX-lea, când pur şi simplu a fost reconstruit peste anticele sale ruine. Astfel, la o plimbare pe străzile Alexandriei de azi, ai trecutul sub picioare, la propriu. Unele vestigii au ajuns departe, ca în cazul celor două obeliscuri denumite "Acele Cleopatrei", care înfrumuseţează azi Central Park din New York şi malul Tamisei la Londra.

Obiectivele turistice pentru care merită să vizitaţi Alexandria sunt următoarele:
Muzeul Greco-Roman – unul dintre puţinele locuri în care poţi descoperi cum era oraşul acum două milenii, un muzeu mic dar generos înzestrat, exponatele ilustrând o perioadă fascinantă din istoria Egiptului, când se propovăduiau tradiţiile şi zeităţile faraonilor în faţa grecilor invadatori din dinastia Ptolemeilor, dar şi în sânul romanilor care le-au devenit ucenici. La sud-vest de muzeu se află Kom al-Dikka, excavat în Panionul antic, fiind un fel de grădină de plăcere de tip greco-roman. Mândria arheologilor este un teatru roman, singurul descoperit într-un oraş care altădată etala 400 de astfel de edificii, dacă e să ne luăm după spusele generalului arab Amr ibn al-As (642 î.e.n). Săpăturile arheologice au scos la lumină băi romane, precum şi o vilă cu mozaic pe jos, alcătuit din nouă panouri înfăţişând mai multe păsări colorate.

Catacombele de la Kom al-Shuqafa – Alexandria este străbătută de o puzderie de pasaje şi încăperi ale catacombelor, bazine şi cine mai ştie ce. La începutul secolului al XX-lea, un măgar a dispărut într-o gaură care s-a ivit dintr-odată în pământ, întâmplare care a dus la descoperirea unui complex funerar roman. Există o scară în spirală, care se încolăceşte în jurul unui pilon, pe care se coborau odinioară cadavrele. Scara duce la mormintele aşezate pe trei niveluri, săpate în stâncă în secolul al II-lea. La nivelul superior se află o rotondă, în mijlocul căreia se află o fântână, care duce la încăperile inaccesibile, inundate, aflate la nivelul inferior. La stânga este plasat "triclinium-ul", o sală destinată festinurilor funerare.

Stâlpul lui Pompei şi Serapeumul – este un alt sit care merită vizitat, unde se poate ajunge dacă faci o mică plimbare dinspre catacombe, direcţia fiind indicată de un reper special: Stâlpul lui Pompei. În privinţa acestuia, cruciaţii s-au înşelat crezând că această coloană din granit roşu de Aswan, măsurând 30 de metri, marchează mormântul adversarului lui Iulius Cezar, generalul roman Pompei, ucis în Egipt în anul 48. În realitate, monumentul a fost clădit în cinstea împăratului Diocleţian în jurul anului 300, potrivit unei inscripţii de la jumătatea stâlpului. Oricum, stâlpul este mai puţin important, ruinele din jurul lui fiind mult mai valoroase. Parcul arheologic de azi, cu arbuşti îngrijiţi, de jur împrejurul unui deal stâncos, este tot ce a rămas din Serapeum, acropolisul Alexandriei. Închinat lui Serapis, zeul protector al oraşului, Serapeumul avea în centru un vast templu la care, potrivit consemnărilor contemporane, se ajungea urcând 100 de trepte, având exteriorul din marmură şi pereţii exteriori placaţi cu metale preţioase. O statuie uriaşă a lui Serapis inspira teama sacră adoratorilor din templu. Dar cum închinarea la zeii păgâni a fost o anatemă pentru mişcarea creştină, care lua amploare, în anul 391 o mulţime condusă de patriarhul Teofil au prefăcut Serapeumul în ruine.

Fortăreaţa de la Qaitbey – Micuţa fortăreaţă arată de parcă ar fi fost clădită pentru soldaţii de jucărie din vremuri apuse. Se află în locul ideal, azvârlită pe un braţ lung, în inima Portului Răsăritean. Nemaiavând funcţie militară, edificiul este astăzi un mic muzeu naval. Dar pentru că este vorba de Alexandria, ceea ce nu se află la vedere stârneşte curiozitatea, fiindcă fortăreaţa stă pe locul în care s-a aflat cândva Farul din Alexandria, una din Cele Şapte Minuni ale Antichităţii. După ce a rezistat peste 1600 de ani, în veacul al XIV-lea, farul era o ruină. În 1480, sultanul mameluc Qaitbey a folosit temelia şi zidăria căzută a fostului far pentru a construi o fortăreaţă de apărare împotriva turcilor care ameninţau Egiptul. Cele trei etaje ale actualului muzeu adăpostesc o varietate de artefacte din sfera marină, inclusiv exponate recuperate din flota lui Napoleon, care a fost scufundată la Alexandria în anul 1798 de flota britanică comandată de amiralul Nelson. Chiar dacă nu te interesează fortăreaţa, tot merită să faci o plimbarepână la zidurile acesteia pentru a te bucura de priveliştea centrului oraşului care se vede dincolo de Portul Răsăritean.

Hotelul Cecil – construit în 1929 în stil maur, hotelul se află în centru vieţii mondene a oraşului. Romancierul englez Lawrence Durrell, autorul "Cvartetului din Alexandria", a numit oraşul "capitala memoriei", iar împreună cu personajele sale, a locuit într-o Alexandrie umbrită de propriul ei trecut. Cartea lui Durrell este aproape un epitaf pentru oraşul care a fost Alexandria, căci la vremea la care s-a publicat "Cvartetul din Alexandria" (ultimul volum Cleo, a apărut în 1960), oraşul despre care scrisese romancierul nu mai exista. Perioada 1920-1930 însemnase anii de glorie ai Alexandriei cosmopolite. Urbea era un Babel în care se amestecau limbile: la cumpărături se vorbea greceşte, se citeau ziare franţuzeşti, iar birocraţia folosea engleza. Locuitorii deţineau mai multe naţionaliţăţi, pe care le foloseau ca pe cărţile de credit, scria istoricul francez Robert Ilbert. Dacă preţul unei camere la hotelul Cecil este destul de extravagant, poţi totuşi intra să bei ceva la Monty’s Bar, care şi-a luat numele de la generalul britanic Montgomery, un oaspete de vază al locului prin anii '40.

Muzeul Konstantinos KavafisKonstantinos Kavafis (1863-1933) a fost un poet grec a cărui operă, deşi tradusă pretutindeni, este prea puţun cunoscută în afara spaţiului mediteraneean, cu toate că poemul lui, intitulat "Ithaca", s-a citit la înmormântarea lui Jacqueline Kennedy Onasis, în 1994. Alexandria, oraşul în care a trăit aproape toţi cei 70 de ani, a fost muza lui, ar versurile sale l-au inspirat pe Durrell, care l-a imortalizat pe poetul grec în poveştile din "Cvartetul din Alexandria", numindu-l printre altele, "poetul oraşului".

Biblioteca Alexandrina – noua bibliotecă este un uimitor exemplu de arhitectură a secolului al XXI-lea, care înseamnă high-tech, dar care evocă în acelaşi timp gloria străvechii capitale din epoca ptolemeică. Alexandrina este cea mai mare şi mai dezvoltată bibliotecă din lumea arabă, fapt care a avut o importanţă deosebită în revenirea oraşului pe harta turistică. Despre vechea bibliotecă, înfiinţată în veacul al III-lea î.e.n. se spune că adăpostea 500.000 dee scrieri.

Cafeneaua Athineos – veche de secole este un restaurant grecesc, de modă veche, fiind totodată şi braserie, un loc unde savurând cafeaua ori produse de patiserie ai senzaţia teleportării în anii de glorie ai Alexandriei din 1930.

Alte locuri interesante ar fi: Muzeul Naţional din Alexandria, unde merită văzut un mare mozaic roman în mijlocul căruia este reprezentat capul Meduzei; Muzeul Podoabelor Regale, un muzeu mic dar captivant, care găzduieşte o colecţie sclipitoare de obiecte personale şi de preţ care au aprţinut familiei Farouk, ultimul rege al Egiptului; Muzeul Mahmoud Said din Gianaclis, o suburbie din estul Alexandriei, găzduit într-o frumoasă vilă în stil italian; Grădinile Palatului Montazah, clădit pentru feţele regeşti este astăzi reşedinţa de vară a preşedintelui.


Sursa FOTO

7 comentarii:

  1. N-are mumii? n-are piramide? Deci nu ma intereseaza!Ca nu sunt fanul lui Alexandru Macedon si nici al imperiului roman.Mie Egiptul mi se pare fascinant pana la dinastia Ptolemeica si la intrigile Cleopatrei.Care mai era si urata...:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu sunt piramide, dar sunt catacombe, fortăreţe. Tare pretenţioasă mai eşti! Eu cred că eşti geloasă pe Cleopatra că a fost proclamată fiica zeului soarelui. :D Spune drept!

      @ Centurion - Cum îmbini tu geografia cu istoria, remarcabil! Musai să reuşeşti să ajungi pe aceste meleaguri. Ia vezi cum faci! Dacă mai pui şi poze ne dai gata.

      Ștergere
    2. @ Adelina - In episodul viitor o să ai parte de MUZEUL MUMIILOR, si de catacombe prin Valea Regilor.... Sper că este mai mult decât atractiv... să văd ce fiţe mai faci :)))) Gata, după al treilea episod despre Egipt vin în Europa :)))

      @ Antonela - Am observat că fac ce fac şi am nişte puncte tangente la istorie... Da' n-ai cum altfel atunci când vorbeşti despre Egipt sau Grecia ;)

      Ștergere
  2. Cred ca faci reclama Egiptului mai ceva ca Ministerul de Turism egiptean :)). Frumos!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate mă invită să văd locurile ;) Ar fi un gest de mare nobleţe, aproape "faraonică" :)))
      Acum trec la Europa, poate am noroc şi de acolo de nişte invitaţii ;)))

      Ștergere
    2. :)) Astept cu nerabdare sa vad cu ce ne vrajesti de prin Europa.

      Ștergere
    3. Cred că încep cu Franţa, iar am ocazia să arunc pe ici-colo nişte referiri la istoria, apoi mai văd eu... Italia, Spania... vara e lungă ;)

      Ștergere