luni, 10 iunie 2013

Strămoşul dolarului

Dolarul spaniol
Primul "părinte" al dolarului a fost împăratul spaniol Carol Quintul, care a botezat astfel "livra de aur" pusă în circulaţie pe vremea sa, pentru a o diferenţia de vechii taleri olandezi. Dolarul spaniol a servit apoi
drept monedă internaţională aproape întreaga perioadă în care Spania a beneficiat de aurul provenit din posesiunile sale de peste ocean.

S.U.A. au adoptat dolarul ca monedă naţională în anul 1792, primul dolar american cântărind 27 grame (416 grains) aliaj de argint. Emiterea dolarului a prilejuit una dintre cele mai vii dezbateri din istoria Congresului S.U.A. Se confruntau cu pasiune identică două propuneri privind gravura de pe monedă, fie figura generalului George Washington, fie efigia Libertăţii. În cele din urmă, câstig de cauză au avut partizanii efigiei, dar un amendament a stabilit ca acesteia să-i servească drept model, capul Marthei Washington, soţia generalului. Semnul de identificare pentru dolar – $ – se scria la început – 8 – amintind de faptul că dolarul spaniol valora opt reali.

Sigur, aş putea continua cu istoria arhicunoscutul înscris de pe bancnotele americane, celebrul dicton: "In God We Trust", dar n-am s-o fac, pentru că ţin nepărat să mă încadrez în cele aproximativ 200 de cuvinte care, cică, definesc un post de succes... :P


Sursa: revista Magazin Istoric, nr. 3(72), martie 1973
Sursa foto

18 comentarii:

  1. Nu stiu daca e sau nu de succes, insa mie mi-a placut. Deci nici macar denumire de dolar, nu e a lor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi, Robert :)
      Păi cum era să fie a lor... o naţiune mult prea tânără (230 şi ceva de ani) totuşi cu o istorie pe alocuri glorioasă ;)

      Ștergere
  2. Și uite așa am aflat ceva lucruri noi despre fosta valută preferată a națiunii noastre. Cel puțin aici, în sud-estul țării. Pe la voi știu că marca făcea ravagii, drăguța de ea. O săptămână frumoasă vă doresc, domn ministru!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ahhh, ce vremuri... da, pe aici "die Deutsche Mark" era "Regina balului" :))
      Respectele mele dom' preşedinte! O săptămână plină de ispiraţie vă doresc ;)

      Ștergere
  3. Interesant articol.
    Alte surse spun ca simbolul dolarului ar fi fost initial "ps", s-ul scriindu-se peste p, in timp, ajungand la forma actuala. Mai exista si alte variante.
    Subiectul acelui dicton cred ca merita si el abordat. Din cate stiu, inscriptia respectiva era motto-ul initial al Statelor Unite, "E pluribus unum", ce avea semnificatii reale pentru statul american, fiind schimbat prin anii '50 cu religiosul si anostul (si neconstitutionalul) "In God We Trust".

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate, Cristi... o sumedenie de istorioare pe această temă. Destul de recent, dacă mi-aduc bine aminte a fost chiar un proces sau doar o sesizare asupra neconstituţionalităţii acestui discutabil (şi în opinia mea dicton), se pare că au hotărât să-l păstreze, cică în numele "tradiţiei"... treaba lor... ca să glumim puţin, personal sunt interesat de valoare (puterea de cumpărare a unei monede/bancnote), foarte puţin spre deloc, de denumire sau înscrisurile ce o însoţesc... ;)
      Bine ai venit, mulţumesc de vizită şi te mai aştept ;)

      Ștergere
  4. Interesante informatiile despre dolar.

    Acum despre cele 200 de cuvinte ... chestia asta era valabila inainte de aparitia algoritmilor Panda si Penguin. Acum acentul pe continut original a crescut asa ca "specialistii" zic ceva despre un minim de 300-400.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Since, pentru mine a fost o surpriza sa aflu ca denumirea de dolar a aparut pentru prima oara la spanioli.

      Parca e mai bine cu 300-400, desi o sa am probleme sa ma incadrez chiar si in ceva mai generoasele limite... :)

      Ștergere
    2. E vorba de un minim pentru ca in sus te poti duce atat cat doresti sau pana cand crezi ca nu o sa o ia la fuga cititorii :)

      Ștergere
    3. Înseamnă că încă n-a depăşit limita superioară... încă mai sunteţi câţiva :)) Şi vorba aia, importantă este calitatea nu cantitatea, deci puţini daa aşa ca voi ;)

      Ștergere
  5. :))) Adica ne lași cu ochii în ceață numai ca sa te incadrezi la post de succes? poi, treaba-i asta? :))
    Pai de ce sa ne miram ca nu e al lor. ce e, de fapt, natiunea americana? un conglomerat de imigranti, nu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi primii colonişti erau tocmai ăia de nu-şi găseau locul în patria mamă, nu? Oricum tot respectul pentru "clădirea" unei naţiuni într-un timp scurt... de ce nu (chiar mai abitir) pentru: Give me libertz or give me death.

      Păi dacă nu-ş prin ce minune am reuşit să scriu şi eu ceva oarecum telegrafic, comparativ cu scrierile anterioare, mi-am zis şi io ca măcar odată să ma simt "a-lister". :D ;)

      Ștergere
  6. Americanii ăştia au o istorie scurtă, de asta apreciază ei orice petic de "hârtie". Este binecunoscut faptul că părinţii fondatori aveau o profundă credinţă în divinitate şi-n ajutorul primit în punerea temeliei la formarea noii naţiuni.
    Ca dovadă şi inscripţiile "E pluribus unum", "Annuit Coeptis" care tradus cu alte cuvinte însemna Dumnezeu a favorizat crearea Americii sau "In God We Trust". Iar noi am ajuns să spunem ceva de genul "in euro we trust" :), după ce multă vreme am avut încredere în dolar.

    Spui că un post de succes trebuie să conţină cca. 200 de cuvinte? Mă îngrijorezi! Şi-atunci comentariile câte cuvinte ar trebui să aibă, ca să fie şi ele "de succes"? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe la mine, înainte de EURO, "die Deutsche Mark" era la putere,dolarul oarecum ignorat :))

      Nu eu am "elaborat" axioma celor 200 de cuvinte, acum ceva vreme am citit despre aşa ceva, tot de atunci plănuiam ca măcar odată să reuşesc să mă încadrez. Explicaţia este că nu trebuie să abuzezi de răbdarea "auditoriului", nu-i bai că tu mai ai câte ceva de scris, împarte pe "episoade" ;)))

      Vorbind despre comentarii... păi la mine există comentarii (inculsiv lăsate de tine) care depăşesc (ca lungime, să nu vorbim de mesaj) multe posturi ale unor aşa-zişi "a-listeri", (nu mă intreba despre etimologia termenului, că n-o ştiu, dar îmi place rezonanţa d'aia îl şi folosesc :D)

      Ștergere
  7. Foarte interesanta istoria dolarului, habar nu aveam de dolarul spaniol, dar pana la urma asta e farmecul vietii, sa invatam lucri noi in fiecare zi. :D :P
    200 de cuvinte? Se pun la socotala si prepozitiile? Eu nu ma incadrez niciodata, desi incerc din rasputeri pentru ca am inteles ca oamenii fug in general de articolele lungi. De fapt, nici eu nu le agreez in mod deosebit. :)) Vezi ce sincera sunt? :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La fel, nu mi-ar fi trecut prin gând că denumirea vine tocmai de la spanioli...
      Despre cele aprox. 200 de cuvinte am aflat acum ceva timp citind pe unele bloguri. Motivaţia era tocmai aceea expusă de tine, să nu plictisim cititorul... Mie nu-mi iese, asta este doar excepţia care confirmă regula :)) Foarte probabil voi abuza în continuare de răbdarea cititorilor mei, inclusiv de a ta :P :D ;) Vezi cât de sincer sunt şi eu... încă un punct comun ;)

      Ștergere
  8. e plina bancnota de 1 dolar de simboluri care mai de care mai fistichii...de la celebrul ochi la piramida sau simboluri masonice precum compasul si echerul...pana si lay-out-ul capitalei lor,Washington,aduce aminte de simbolurile masonice

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fără să fiu adeptul teoriilor conspiraţoiniste, mă hazardez să afirm că de când e lumea, conducătorii vizibili publicului erau doar vârful aisbergului. De fapt conducătorii reali erau eminenţele cenuşii (individuale sau de grup) Hai să ne gândim la Franţa din vremea lui Richelieu sau Mazarin, conduceau cumva Ludovicii ai nu'ş câte-lea.... Mai aproape de noi cumva preşedinţii SUA merită apelativul de cel mai puternic om de pe planetă ( aşa cu deseori este caracterizat de sintagmele oarecum idioate ale presei)... Un ultim indiciu: numele marilor bancheri (băncile mamă fiind evident în SUA) au terminaţia în -mann cu 2 de "n" (un singur "n" ar avea etimologie germană) sau -berg... îţi spune asta ceva sau măcar îţi ridică nişte semne de întrebare? ;)

      Ștergere