 |
| Trupe germane în Paris iunie 1940 |
Anul 1940
10 ianuarie – documente secrete, găsite la bordul unui avion german care a aterizat forţat la Mechelen (Belgia), relevă intenţia Germaniei de a încălca neutralitatea Belgiei şi Olandei, dar comandamentul aliat nu ia nicio măsură în consecinţă.
19 ianuarie – ofensiva chineză în provincia Kuan-si.
20 martie – primul ministru francez, Daladier, demisionează, fiind înlocuit de Paul Reynaud.
3 aprilie – cabinetul britanic autorizează Royal Navy să mineze apele teritoriale norvegiene, începând cu data de 8 aprilie, pentru a împiedica trecerea cargoboturilor germane încărcate cu minereu de fier, plecate din Suedia să ajungă pe coastele Germaniei; operaţiune cunoscută sub numele de cod: “WILFRED”.
9 aprilie – germanii ocupă Danemarca şi debarcă în toate porturile norvegiene.
10-13 aprilie – englezii scufundă 10 distrugătoare germane la Narvik (Norvegia). Armata norvegiană (15.320 oameni) opune o dârză dar inutilă rezistenţă cotropitorilor.
14-16 aprilie – englezii debarcă la Namsos, Andalsnes şi la nord de Navrik, în Norvegia.
20-28 aprilie – francezii debarcă la Namsos şi lângă Navrik; cu toate acestea victoria Reichului în Norvegia este iminentă.
10 mai – folosind din plin blindatele şi aviaţia, Germania invadează Belgia, Olanda şi Luxemburgul, declansând ofensiva împotriva Franţei. Efectivele germane: 136 divizii, 2.439 tancuri, 3.200 avioane. Efective aliate: 94 divizii franceze, 10 engleze, 22 belgiene, 9 olandeze, 2.689 tancuri, 1.800 avioane. Anglia ocupă Islanda. Primul ministru britanic, Chamberlain demisionează, fiind înlocuit de Winston Churchill în fruntea unui guvern de colaliţie.
11 mai – ocuparea portului Eben-Emael, poziţie cheie în apărarea belgiană.
12 mai – guvernul olandez se refugiază la Londra.
13 mai – frontul francez este rupt la Sédan.
14 mai – Luftwaffe bombardează oraşul olandez Rotterdam.
15 mai – armata olandeză capitulează. Trupele germane ocupă Haga şi Rotterdam, aliaţii se retrag la frontiera franco-belgiană.
17 mai – trupele germane ocupă Bruxelles, declarat “oraş deschis”.
18 mai – oraşele Anvers şi Saint Quentin sunt ocupate de trupele germane.
19 mai – generalul francez Weygand ia locul generalului Gamelin în postul de comandant suprem al Armatelor Aliate în Franţa.
20 mai – germanii ocupă Abbeville, localitate pe litoralul Canalului Mânecii.
25 mai – trupele Wehrmachtului ajung la Calais, încercuind la nord 40 divizii franco-anglo-belgiene.
27 mai – la Dunkerque începe evacuarea, pe mare, a armatelor aliate încercuite din nord.
28 mai – armata belgiană capitulează din ordinul Regelui Leopold III; în dezacord cu acesta, guvernul belgian se refugiază la Londra.
3 iunie – aviatia germană, “Luftwaffe”, bombardează Parisul. Începe evacuarea trupelor anglo-franceze din Norvegia de nord (Navrik).
4 iunie – se încheie evacuarea trupelor aliate de la Dunkerque, unde au participat 848 nave militare şi civile, franceze, engleze, belgiene şi olandeze, salvând 338.226 ostaşi (2/3 din aceştis fiind britanici).
5-9 iunie – frontul francez este rupt pe râurile Somme şi Aisne.
8 iunie – Aliaţii încheie evacuarea Norvegiei.
9 iunie – armata norvegiană cere armistitiu.
10 iunie – Italia declară război Franţei şi Angliei.
14 iunie – trupele germane ocupă Parisul, declarat “oraş deschis”.
16 iunie – primul ministru francez, Reynaud demisionează, fiind înlocuit de mareşalul Pétain, care cere imediat armistiţiu.
18 iunie – refugiat la Londra, generalul de Gaulle adresează francezilor un apel de continuare a luptei împotriva cotropitorilor germani.
22 iunie – armistiţiu franco-german la Compiègne. Perderile germane: 56.000 oameni (27.000 ucişi, 18.000 dispăruţi); pierderi britanice: 68.000; pierderi franceze: 323.600, plus 1.500.000 prinzonieri.
24 iunie – armistiţiu franco-italian la Roma.
1 iulie – ofensivă italiană în Africa de Nord, unde britanicii au 63.500 combatanţi, iar italienii 200.000 (în Africa de Est raportul era de 19.000 ÷ 290.000).
10 iulie – Luftwaffe, bombardează zona de sud a Marii Britanii.
25 iulie – SUA instituie embargoul asupra materialelor strategice destinate Japoniei.
5 august – Italia invadează Somalia britanică, pe care o ocupă în 2 săptămâni.
8 august – Ofensiva aeriană germană asupra Marii Britanii se intensifică considerabil, în vederea debarcării proiectate prin operaţia purtând numele de cod “Leul de Mare”. Duelul aviatic, “Bătălia Angliei” se desfăşoară de la început în favoarea britanicilor. În final se va renunţa la planul de invazie, Hitler dând întâietate planului de invazie viitoare a URSS, numit iniţial operaţiunea “Aufbau Ost”, ulterior “Otto” şi în cele din urmă planul “Barbarossa”, pentru punerea sa în practică Hitler semnează Directiva nr. 21 la data de 18 decembrie 1940.
13 august – Luftwaffe îşi concentrează tirul asupra aeroporturilor şi fabricilor de avioane britanice.
20 august – ofensiva Armatei a 8-a chineze împotriva japonezilor.
3 septembrie – SUA cedează Angliei 50 de distrugătoare în schimbul a 8 baze militare britanice din Indiile occidentale.
4 septembrie – primul bombardament al aviaţiei germane asupra Londrei. Luftwaffe începe astfel atacul sistematic asupra marilor oraşe britanice.
6 septembrie – Regele Carol II abdică în favoarea fiului său Mihai; puterea trece practic în mâinile guvernului militar, prezidat de generalul Ion Antonescu.
13 septembrie – trupele italiene pătrund aproape 100 km în Egipt, ocupând Sidi Barrani.
17 septembrie – Hitler amână, sine die, operaţia “Leul de Mare”.
22 septembrie – Japonia ocupă partea de nord a Indochinei.
26 septembrie – SUA introduce embargoul asupra exporturilor de fier şi oţel vechi, cu excepţia celor destinate Angliei.
27 septembrie – Japonia încheie cu puterile Axei “Pactul tripartit de alianţă militară”.
12 octombrie – trupele germane intră în România, ocupând punctele strategice.
15 octombrie – deşi bombardamentele germane continuă, “Bătălia Angliei” se poate considera încheiată prin înfrângerea teoretică a aviatiei germane. Pierderile germane: 1.389 avioane de diverse tipuri; de partea engleză pierderile se cifrează la: 790 avioane de vânătoare.
28 octombrie – Mussolini atacă Grecia de-a lungul frontierei albaneze. Englezii ocupă insulele Creta şi Limnos.
3 noiembrie – unităţi de aviatie britanice sunt instalate în sudul Greciei.
5 noiembrie – F.D. Roosevelt este ales pentru a treia oară preşedinte al S.U.A.
8 noiembrie – în Thessalia, forţele armate greceşti înfrâng armata italiană de agresiune şi trec la contraofensivă, înaintând într-o lună cu cca. 80 km în Albania.
20-24 noiembrie – Ungaria, România şi Slovacia aderă la “Pactul tripartit”.
4 decembrie – acord româno-german prin care economia română este complet aservită intereselor Reichului german.
9 decembrie – contraofensivă britanică în Africa de Nord.
11 decembrie – Englezii recuceresc Sidi Barrani, luând 38.300 prinzonieri.
31 decembrie – Aliaţii au pierdut în cursul anului 1.059 vase comerciale (3.991.641 tone); germanii au pierdut 24 submarine.
Sursa: revista Magazin Istoric, nr. 5(38) mai 1970
Sursa FOTO
10 ianuarie – documente secrete, găsite la bordul unui avion german care a aterizat forţat la Mechelen (Belgia), relevă intenţia Germaniei de a încălca neutralitatea Belgiei şi Olandei, dar comandamentul aliat nu ia nicio măsură în consecinţă.
19 ianuarie – ofensiva chineză în provincia Kuan-si.
20 martie – primul ministru francez, Daladier, demisionează, fiind înlocuit de Paul Reynaud.
3 aprilie – cabinetul britanic autorizează Royal Navy să mineze apele teritoriale norvegiene, începând cu data de 8 aprilie, pentru a împiedica trecerea cargoboturilor germane încărcate cu minereu de fier, plecate din Suedia să ajungă pe coastele Germaniei; operaţiune cunoscută sub numele de cod: “WILFRED”.
9 aprilie – germanii ocupă Danemarca şi debarcă în toate porturile norvegiene.
10-13 aprilie – englezii scufundă 10 distrugătoare germane la Narvik (Norvegia). Armata norvegiană (15.320 oameni) opune o dârză dar inutilă rezistenţă cotropitorilor.
14-16 aprilie – englezii debarcă la Namsos, Andalsnes şi la nord de Navrik, în Norvegia.
20-28 aprilie – francezii debarcă la Namsos şi lângă Navrik; cu toate acestea victoria Reichului în Norvegia este iminentă.
10 mai – folosind din plin blindatele şi aviaţia, Germania invadează Belgia, Olanda şi Luxemburgul, declansând ofensiva împotriva Franţei. Efectivele germane: 136 divizii, 2.439 tancuri, 3.200 avioane. Efective aliate: 94 divizii franceze, 10 engleze, 22 belgiene, 9 olandeze, 2.689 tancuri, 1.800 avioane. Anglia ocupă Islanda. Primul ministru britanic, Chamberlain demisionează, fiind înlocuit de Winston Churchill în fruntea unui guvern de colaliţie.
11 mai – ocuparea portului Eben-Emael, poziţie cheie în apărarea belgiană.
12 mai – guvernul olandez se refugiază la Londra.
13 mai – frontul francez este rupt la Sédan.
14 mai – Luftwaffe bombardează oraşul olandez Rotterdam.
15 mai – armata olandeză capitulează. Trupele germane ocupă Haga şi Rotterdam, aliaţii se retrag la frontiera franco-belgiană.
17 mai – trupele germane ocupă Bruxelles, declarat “oraş deschis”.
18 mai – oraşele Anvers şi Saint Quentin sunt ocupate de trupele germane.
19 mai – generalul francez Weygand ia locul generalului Gamelin în postul de comandant suprem al Armatelor Aliate în Franţa.
20 mai – germanii ocupă Abbeville, localitate pe litoralul Canalului Mânecii.
25 mai – trupele Wehrmachtului ajung la Calais, încercuind la nord 40 divizii franco-anglo-belgiene.
27 mai – la Dunkerque începe evacuarea, pe mare, a armatelor aliate încercuite din nord.
28 mai – armata belgiană capitulează din ordinul Regelui Leopold III; în dezacord cu acesta, guvernul belgian se refugiază la Londra.
3 iunie – aviatia germană, “Luftwaffe”, bombardează Parisul. Începe evacuarea trupelor anglo-franceze din Norvegia de nord (Navrik).
4 iunie – se încheie evacuarea trupelor aliate de la Dunkerque, unde au participat 848 nave militare şi civile, franceze, engleze, belgiene şi olandeze, salvând 338.226 ostaşi (2/3 din aceştis fiind britanici).
5-9 iunie – frontul francez este rupt pe râurile Somme şi Aisne.
8 iunie – Aliaţii încheie evacuarea Norvegiei.
9 iunie – armata norvegiană cere armistitiu.
10 iunie – Italia declară război Franţei şi Angliei.
14 iunie – trupele germane ocupă Parisul, declarat “oraş deschis”.
16 iunie – primul ministru francez, Reynaud demisionează, fiind înlocuit de mareşalul Pétain, care cere imediat armistiţiu.
18 iunie – refugiat la Londra, generalul de Gaulle adresează francezilor un apel de continuare a luptei împotriva cotropitorilor germani.
22 iunie – armistiţiu franco-german la Compiègne. Perderile germane: 56.000 oameni (27.000 ucişi, 18.000 dispăruţi); pierderi britanice: 68.000; pierderi franceze: 323.600, plus 1.500.000 prinzonieri.
24 iunie – armistiţiu franco-italian la Roma.
1 iulie – ofensivă italiană în Africa de Nord, unde britanicii au 63.500 combatanţi, iar italienii 200.000 (în Africa de Est raportul era de 19.000 ÷ 290.000).
10 iulie – Luftwaffe, bombardează zona de sud a Marii Britanii.
25 iulie – SUA instituie embargoul asupra materialelor strategice destinate Japoniei.
5 august – Italia invadează Somalia britanică, pe care o ocupă în 2 săptămâni.
8 august – Ofensiva aeriană germană asupra Marii Britanii se intensifică considerabil, în vederea debarcării proiectate prin operaţia purtând numele de cod “Leul de Mare”. Duelul aviatic, “Bătălia Angliei” se desfăşoară de la început în favoarea britanicilor. În final se va renunţa la planul de invazie, Hitler dând întâietate planului de invazie viitoare a URSS, numit iniţial operaţiunea “Aufbau Ost”, ulterior “Otto” şi în cele din urmă planul “Barbarossa”, pentru punerea sa în practică Hitler semnează Directiva nr. 21 la data de 18 decembrie 1940.
13 august – Luftwaffe îşi concentrează tirul asupra aeroporturilor şi fabricilor de avioane britanice.
20 august – ofensiva Armatei a 8-a chineze împotriva japonezilor.
3 septembrie – SUA cedează Angliei 50 de distrugătoare în schimbul a 8 baze militare britanice din Indiile occidentale.
4 septembrie – primul bombardament al aviaţiei germane asupra Londrei. Luftwaffe începe astfel atacul sistematic asupra marilor oraşe britanice.
6 septembrie – Regele Carol II abdică în favoarea fiului său Mihai; puterea trece practic în mâinile guvernului militar, prezidat de generalul Ion Antonescu.
13 septembrie – trupele italiene pătrund aproape 100 km în Egipt, ocupând Sidi Barrani.
17 septembrie – Hitler amână, sine die, operaţia “Leul de Mare”.
22 septembrie – Japonia ocupă partea de nord a Indochinei.
26 septembrie – SUA introduce embargoul asupra exporturilor de fier şi oţel vechi, cu excepţia celor destinate Angliei.
27 septembrie – Japonia încheie cu puterile Axei “Pactul tripartit de alianţă militară”.
12 octombrie – trupele germane intră în România, ocupând punctele strategice.
15 octombrie – deşi bombardamentele germane continuă, “Bătălia Angliei” se poate considera încheiată prin înfrângerea teoretică a aviatiei germane. Pierderile germane: 1.389 avioane de diverse tipuri; de partea engleză pierderile se cifrează la: 790 avioane de vânătoare.
28 octombrie – Mussolini atacă Grecia de-a lungul frontierei albaneze. Englezii ocupă insulele Creta şi Limnos.
3 noiembrie – unităţi de aviatie britanice sunt instalate în sudul Greciei.
5 noiembrie – F.D. Roosevelt este ales pentru a treia oară preşedinte al S.U.A.
8 noiembrie – în Thessalia, forţele armate greceşti înfrâng armata italiană de agresiune şi trec la contraofensivă, înaintând într-o lună cu cca. 80 km în Albania.
20-24 noiembrie – Ungaria, România şi Slovacia aderă la “Pactul tripartit”.
4 decembrie – acord româno-german prin care economia română este complet aservită intereselor Reichului german.
9 decembrie – contraofensivă britanică în Africa de Nord.
11 decembrie – Englezii recuceresc Sidi Barrani, luând 38.300 prinzonieri.
31 decembrie – Aliaţii au pierdut în cursul anului 1.059 vase comerciale (3.991.641 tone); germanii au pierdut 24 submarine.
<<< Vezi anul 1939
Sursa: revista Magazin Istoric, nr. 5(38) mai 1970
Sursa FOTO
Anul ruşinii pentru noi. Ne-am făcut slugile naziştilor, şi am acceptat umilinţa dictatului!
RăspundețiȘtergereVa mai urma încă un an la fel de ruşinos, 1944 (23 august)....
Ștergere