 |
| Yevgeny Khaldei arborând drapelul sovietic pe clădirea Reichstag-ului german 2 mai 1945 |
Anul 1945
9 ianuarie – americanii debarcă pe insula Luzon.
12 ianuarie - 1 februarie – Armata a 4-a română străbate Munţii Metalici şi deschide calea spre Banska-Bystrica.
13 ianuarie -25 aprilie – ofensivă sovietică în Prusia Orientală.
14 ianuarie – Turcia deschide Aliaţilor strâmtorile Bosfor şi Dardanele.
17 ianuarie – eliberarea Varşoviei.
20 ianuarie – armistiţiu semnat la Moscova între guvernul naţional provizoriu din partea de est a Ungariei şi Natiunile Unite. Aliaţii redeschid “Drumul Birmaniei”.
23 ianuarie – Armata a 4-a română eliberează Roznava.
31 ianuarie – forţele sovietice şi române eliberează Brezno.
4-11 februarie – Conferinţa de la Ialta, între Stalin, Roosevelt şi Churchill; se stabilesc planuri militare şi se hotărăşte regimul politic al Europei postbelice.
10-21 februarie – în Munţii Tatra Mică se dau lupte grele cu participarea armatei române.
13 februarie – eliberarea Budapestei, la care participă şi trupe române.
13-14 februarie – bombardamente aliate masive asupra Dresdei, se înregistrează 135.000 morţi.
16 februarie – americanii debarcă la Corrgidor, insulă din arhipelagul Filipine, situată lângă Manilla.
19 februarie – debarcare americană pe insula Iwo Jima (Japonia)
20 februarie -14 martie – lupte în direcţia Zvolen, participă şi trupe române.
23 februarie – Turcia declară război Germaniei.
25 februarie – primul raid cu bombe incendiare asupra oraşului Tokio.
25 februarie - 13 martie – se dau lupte pe valea Hronului superior, lupte la care participă şi unităţi ale armatei române.
3 martie – aliaţii cuceresc complet Manilla.
4 martie – Finlanda declară război Germaniei.
6 martie – Aliaţii trec Rinul la Remagen.
7 martie – Aliaţii cuceresc oraşul Köln.
10 martie – americanii debarcă pe insula Mindanao (Filipine).
13martie - 17 aprilie – ofensivă aliată în bazinul Ruhr, unde de la 31 martie trupele germane sunt încercuite.
14-25 martie – forţele sovieto-române luptă pentru ocuparea oraşului Banska-Bystrica.
16 martie – începe lupta pentru eliberarea Vienei.
21 martie – englezii cuceresc oraşul Mandalay (Birmania).
22-31 martie – Aliaţii trec Rinul în diverse puncte.
25 martie – începe ofensiva de primăvară a Armatei Roşii.
25 martie - 12 mai – Armata 4 română cucereşte masivele Tatra Mare, Tatra Mică, şi Carpaţii Albi.
1 aprilie – debarcare americană la Okinawa.
4 aprilie – teritoriul Ungariei este complet eliberat.
5 aprilie – URSS denuţă pactul de neutralitate cu Japonia.
7 aprilie – eliberarea Vienei. Gravă înfrângere japoneză în bătălia navală din Marea Chinei de Est.
9 aprilie – Armata Roşie ia cu asalt Königsbergul, azi Kaliningrad. Puternică ofensivă britanică în Italia.
12 aprilie – moare preşedintele american Roosevelt, în locul lui este instalat H. Truman.
12-13 aprilie – Aliaţii stabilesc capete de pod peste Elba.
14 aprilie – trupele americane trec la atac în Italia.
16 aprilie – ofensivă sovietică împotriva Berlinului.
18 aprilie – încetează rezistenţa organizată a trupelor germane în bazinul Ruhr, sunt luaţi 325.000 prizonieri.
20 aprilie – americanii ocupă Nürnbergul.
23 aprilie – Himmler oferă numai aliaţilor occidentali capitularea Germaniei, însă se loveşte de refuzul acestora.
25 aprilie – lângă Torgau pe Elba are loc prima întâlnire între avangărzile sovietice şi americane; forţele sovietice ajung în suburbiile Berlinului. La San Francisco începe Conferinţa de constituire a O.N.U. (50 de state); se adoptă Carta O.N.U.. În Italia se declanşează insurecţia naţională antifascistă.
28 aprilie – capturat de partizani, Mussolini este executat.
30 aprilie – aliaţii ocupă Münchenul; la Berlin forţele sovietice cuceresc Reichstagul. Hitler se sinucide, succesorul său fiind amiralul Doenitz.
1 mai – sunt eliberate oraşele din nordul Italiei.
2 mai – garnizoana germană din Berlin capitulează.
3 mai – este eliberat oraşul Rangoon, capitala Birmaniei.
5 mai – eliberarea Olandei.
5-9 mai – insurecţie la Praga, care este eliberată. Englezii debarcă în Danemarca.
7 mai – trupele germane din Norvegia capitulează.
8-9 mai – la Berlin, reprezentanţii URSS, SUA, Angliei şi Franţei, semnează cu reprezentanţii Înaltului Comandament german capitularea fără condiţii a tuturor trupelor germane. În Europa ostilităţile încetează oficial la 9 mai ora 12:01 AM.
14 mai – gruparea germană încercuită la S-E de Praga este lichidată.
29 mai – la Flensburg este arestat guvernul Doenitz. Forţele iugoslave desăvârşesc eliberarea patrie lor.
4 iunie – în Vietnam ia fiinţă o regiune eliberată, formată din şase provincii.
21 iunie – la Okinawa încetează orice rezistenţă organizată.
22 iunie – delimitarea zonelor de ocupaţie şi influentă în Germania, între URSS, SUA, Anglia şi Franţa.
1 iulie – australienii şi olandezii debarcă în Borneo.
10 iulie – bombardamente asupra Japoniei efectuate de către flota şi aviaţia americană.
16 iulie – experimentarea cu succes a bombei atomice la Alamogordo (statul New Mexico, SUA).
17 iulie - 2 august – conferinţă Stalin-Truman-Churchill la Potsdam; se iau hotărâri privind situaţia Europei postbelice, statutul şi frontierele Germaniei.
26 august – SUA adresează un ultimatum Japoniei cerând capitulare necondiţionată.
2 august – eliberarea completă a Birmaniei.
6 august – aviaţia americană lansează la ora 6:15 prima bombă atomică, “Little Boy”, asupra oraşului Hiroshima; 71.000 morti şi 130.000 dispăruţi. Temperatura exploziei la epicentru 6.000oC, iar suflul explozie de 8 tone/m2. Conform unei comisii de anchetă americană muriseră 80.000 oameni şi fuseseră răniţi alţi 80.000. Japonezii estimează în 1963, cifra de 240.000-270.000 morţi, iar lucrarea sociologului nipon Toshikazu Kase, “Apusul Soarelui-Răsare”, ajunge la 306.545 morţi incluzând şi militarii niponi aflaţi la Hiroshima.
8 august – URSS declară război Japoniei, ocupând, după lichidarea rezistentei japoneze, Manciuria, Harbinul, Mukdenul (19 august), Dairen şi Port Arthur (22 august) şi insula Sahalin (28 august).
9 august – aviaţia americană lansează cea de-a doua bombă atomică, “Fat man”, asupra oraşului japonez Nagasaki. Japonezii vorbesc despre 35.000 morţi şi 60.000 răniţi; americanii susţin cifrele de 20.000 morţi şi 50.000 răniţi. Prefectura districtului Nagasaki consideră 87.000 morţi şi 93.000 răniţi grav.
10 august – armatele a 4-a şi a 8-a chineze trec la ofensivă împotriva japonezilor.
14 august – Japonia capitulează, dar numeroase unităţi ale armatei imperiale continuă lupta.
27 august – începe debarcarea americanilor în Japonia.
2 septembrie – Japonia semnează actul oficial de capitulare la bordul cuirasatului american “Missouri”.
<<< Vezi anul 1944
Sursa: revista Magazin Istoric, nr. 5(38) mai 1970
Sursa FOTO
Sursa FOTO
Nu ştiu cum a fost posibil ca la Ialta să se împartă Europa de parcă ar fi fost o colonie prin vreun colţ de lume?
RăspundețiȘtergereÎmi aduc aminte de cuvintele care au fost puse în gura gen. Patton după semnarea capitulării Germaniei. Acesta îî cerea lui Eisenhower să ordone atacul către est, spunând că duşmanul acolo este, şi că până atunci s-au luptat cu cine nu trebuia!!!
Eh, uite că s-a putut... cei mari şi tari şi-au împărţit sferele de interes...
ȘtergereAh,Patton, generalul care umbla cu pistolul Colt, la centură, după modelul cowboy-lor :) Se pare că de pe la finele lui 44 se discuta despre "direcţia" greşită a luptei. Pe asta se baza Himmler atunci când propunea capitularea doar în faţa Aliaţilor occidentali. Şi poate tot de asta s-a renunţat la invazia Angliei...