Calendarul celui de-al Doilea Război Mondial (3)

Trupe germane atacând un sat
în Rusia (26 iunie 1941)

Anul 1941

4 ianuarie – englezii cuceresc Bardia.

10 ianuarie – bătălie navală anglo-italiană în strâmtoarea Messina.

15 ianuarie – Britanicii lansează ofensiva în Africa de Est.

21-24 ianuarie – legionarii organizează o rebeliune împotriva lui Antonescu, dar sunt îndepărtaţi de la putere.

22 ianuarie – englezii ocupă Tobrukul.

7 februarie – britanicii ocupă Benghazii, avansând în 2 luni 900 km şi capturând 130.000 prizonieri, 400 tancuri şi 850 tunuri.

10 februarie – Anglia rupe relaţiile diplomatice cu România.

12 februarie – generalul Erwin Rommel soseşte la Tripoli, în fruntea forţelor expediţionare germane “Deutsches Afrikakorps” (D.A.K.) compuse din: 1 divizie infanterie uşoară Divizia 5, întărită de 1 regiment de tancuri, efective care vor fi sporite ulterior.

27 februarie – englezii cuceresc cea mai mare parte din Somalia italiană.

11 martie – Congresul S.U.A. votează legea de “împrumut şi închiriere” a armamentului, destinată să favorizeze Anglia.

15 martie – sub comanda lui Rommel, începe ofensiva germano-italiană în Africa de Nord.

27 martie – în urma unei lovituri de stat, guvernul iugoslav Tvetkovici, care a aderat la “Pactul tripartit”, este înlăturat, urmându-i un guvern condus de generalul Duşan Simovici care nu ratifică adeziunea la “Pact”.

28 martie – italienii suferă o grea înfrângere în bătălia navală cu flota britanică la Capul Matapan, în Mediterana orientală.

3 aprilie – trupele Axei reocupă Benghazi. Are loc o lovitură de stat pronazistă în Irak.

5 aprilie – URSS şi Iugoslavia, semnează un pact de neagresiune şi prietenie. Trupe britanice, australiene şi neozeelandeze (62.500 soldaţi) debarcă în Grecia continentală.

6 aprilie – Germania, Italia şi Ungaria atacă Iugoslavia; Belgradul este bombardat puternic (17.000 morţi) deşi a fost declarat “oraş deschis”. Trupele germane invadează Grecia.

8 aprilie – germanii ocupă Salonicul.

10 aprilie – Croaţia se proclamă “stat independent” sub protecţia Germaniei naziste.

11 aprilie – trupe americane debarcă în Groenlanda pentru a folosi bazele aeriene.

12 aprilie – germanii ocupă Belgradul. Englezii se retrag din Cirenaica, dar rezistă la Tobruk.

13 aprilie – tratat de neutralitate sovieto-japonez.

17 aprilie – Iugoslavia cere armistiţiu.

19 aprilie – trupele bulgare intră în iugoslavia şi Grecia.

22 aprilie – forţele greceşti din Epir şi Macedonia capitulează.

27-30 aprilie – germanii ocupă Atena; în Grecia continentală încetează rezistenţa organizată.

1 mai – trupele britanice se retrag din Grecia continentală, înregistrând 12.000 morti, răniţi şi dispăruţi; perderile germane se cifrează la 5.100 morţi, răniţi şi dispăruţi.

2 mai – britanicii angajează lupta cu forţele pronaziste din Irak.

3 mai – Italia anexează Slovenia.

5 mai – englezii şi etiopienii eliberează Adis-Abeba.

15 mai – Rudolf Hess, “loctiiţorul” lui Hitler, fuge în Anglia, unde este tratat ca prizonier de război.

16 mai – trupele italiene din Africa de Est capitulează la Amba Alogi. Pierderi italiene: 289.000 morţi, răniţi şi prizonieri; britanice: 1.154 morţi şi răniţi, 74.550 cazuri de boală şi accident.

20 mai – începe invazia germană a insulei Creta, apărată de forţe grecesti şi britanice. Germanii atacă cu 1.000 avioane, 72 planoare, paraşutişti şi trupe aeropurtate; operaţie cunoscută sub numele de cod “MERCUR”.

23 mai – atacate de aviaţia germană în largul Cretei, 9 vase de război britanice sunt scufundate şi alte 17 avariate.

24 mai – într-o bătălie navală din Atlanticul de Nord, este scufundat cuirasatul britanic “Hood” (42.000 tone)

27 mai – aviaţia britanică scufundă cuirasatul german “Bismarck” (35.000 tone). SUA proclamă “starea de urgenţă nelimitată”.

31 mai – germanii ocupă insula Creta, pierzând 6.000 soldati (morţi şi răniţi). Aliaţii termină evacuarea insulei înregistrând 17.000 morţi, răniţi şi prizonieri. Englezii ocupă Bagdadul, zdrobind pucistii în slujba Reichului.

8 iunie – britanicii atacă forţele guvernului Pétain, încadrate de ofiţeri nazişti din Siria, învingându-le după 6 zile de lupte.

11-12 iunie – Ion Antonescu se angajează să antreneze Armata română în războiul antisovietic.

15 iunie – ofensivă britanică în Africa de Nord, eşuată după 2 zile.

18 iunie – pact de pretenie şi neagresiune anglo-turc.

22 iunie – Germania şi sateliţii săi atacă U.R.S.S., aruncând în luptă 190 divizii (19 blindate), cu 3.800.000 soldati, 3.350 tancuri, 7.184 piese de artilerie, 2.500 avioane. Churchill declară că Anglia va sprijini lupta U.R.S.S.

23-29 iunie – bătălie de tancuri în regiunea Lutk-Rovno.

24 iunie – guvernul american anunţă că va sprijini războiul antihitlerist al URSS.

25 iunie – Finlanda declară război URSS-ului.

26 iunie – crearea primului detaşament de partizani în Bulgaria.

27 iunie – Ungaria declară război URSS-ului. În Iugoslavia se creează Statul major general al detaşamentelor de partizani, condus de Iosip Broz Tito, secretar al Partidului Comunist Iugoslav.

28 iunie – 1 iulie – trupele germane ocupă oraşele Minsk, Lvov şi Riga.

3 iulie – Stalin ţine o cuvântare, expunând programul de luptă al URSS. Hitler comunică anturajului că, “războiul din Rusia este practic încheiat”.

10 iulie – începe bătălia Smolenskului, care va fi ocupat în 10 septembrie.

11 iulie – primele lupte pentru oraşul Kiev, va fi ocupat pe 19 septembrie.

12 iulie – acord anglo-sovietic de colaborare în războiul antihitlerist.

18 iulie – P.C.U.S. organizează lupta de partizani în spatele trupelor naziste.

21-22 iulie – Moscova este bombardată de Luftwaffe.

22 iulie – începe răscoala antihitleristă în Slovenia.

23 iulie – trupele japoneze ocupă sudul Indochinei.

27 iulie – în Croaţia şi Herţegovina se declanşează răscoale antihitleriste.

30 iulie – tratat de asistenţă mutuală între URSS şi guvernul polonez în emigratie; pe teritoriul sovietic se formează unităţi militare poloneze.

4 august – încep luptele pentru oraşul Odesa, va fi ocupat pe 16 octombrie.

10-14 august – la bordul navei “Prince of Wales”, Roosevelt şi Churchill adoptă “Carta Atlanticului” (dreptul popoarelor de a-şi alege forma de guvernământ, colaborare internaţională pe plan economic etc.).

25 august – trupe sovietice şi britanice intră în Iran, zădărnicind intenţiile unor grupări pronaziste.

8 septembrie – oraşul Leningrad este încercuit de trupele Reichului şi izolat de restul ţării; începe “Asediul Leningradului”, respectiv lunga şi eroica sa apărare. Blocada oraşului va dura 900 de zile, până în ianuarie 1944.

23 septembrie – la Londra se constituie Comitetul National al Franţei Libere, în frunte cu generalul de Gaulle.

27 septembrie – Partidele progresiste din Grecia alcătuiesc Frontul de Eliberare Naţională (E.A.M.).

29 septembrie - 1 octombrie – are loc o Conferinţă sovieto-anglo-americană, care proclamă unitatea celor trei mari puteri în lupta antihitleristă şi elaborează programul de livrări anglo-americane către URSS.

30 septembrie – Armata Roşie duce lupte grele în apropierea Moscovei pentru apărarea capitalei.

7 octombrie – S.U.A. extind asupra URSS legea de “împrumut şi închiriere”.

9 octombrie – în Belgia, organizaţiile patriotice alcătuiesc “Frontul Independenţei”.

15 octombrie – trupele germane din sectorul central lansează o ofensivă menită să prindă Moscova într-un cleşte.

18 octombrie – ofensivă britanică în Africa de Nord, dar eşuează în încercarea de a degaja Tobrukul asediat.

26 octombrie – S.U.A. cer Japoniei ieşirea din “Pactul Tripartit” şi retragerea trupelor sale din China şi Indochina. În zona Tihvin forţele sovietice trec la contraofensivă.

30 octombrie – contraofensiva sovietică începută la 22 octombrie, duce la eliberarea Rostovului.

5 decembrie – trupele germane ajung la 22 km de Moscova. Englezii reiau contraofensiva în Africa de Nord.

6 decembrie – contraofensivă sovietică în sectorul central (Moscova), care va dura până pe 7 mai 1942; germanii suferă prima mare înfrângere, retrăgându-se cu 150-300 km şi pierzând până la 31 martie 1942, 1.047.067 oameni, 1.300 tancuri, 2.500 piese de artilerie, 15.000 vehicule. Anglia declară război Finlandei, Ungariei şi României.

7 decembrie – are loc atacul surpriză asupra bazei navale S.U.A. de la Pearl Harbour, efectuat de forţele aeriene ale unei escadre de portavioane japoneze; sunt scufundate 6 cuirasate, şi 3 contratorpiloare, avariate alte vase şi distruse 247 avioane la sol. Japonezii dispun de 2.400.000 soldaţi (plus o rezervă de 3 milioane), 7.500 avioane, 250 nave militare mari 6.100.000 tone vase comerciale; SUA are: 1.500.000 soldaţi, 1.157 avioane, 347 nave militare, 10.000.000 tone vase comerciale.

8 decembrie – S.U.A., Anglia, Canada, Comitetul Naţional al Franţei Libere, etc. declară război Japoniei. Canada declară război României. Japonezii debarcă în Malaezia şi Thailanda şi bombardează Filipinele, Hong Kong şi insula Guam. În Africa de Nord trupele Axei încep retragerea.

9 decembrie – China declară război Japoniei, Germaniei şi Italiei. Japonezii invadează insulele Gilbert. În Grecia ia fiinţă Armata Naţională de Eliberare (E.L.A.S.)

10 decembrie – în largul Malaeziei, japonezii scufundă cuirasatul “Prince of Wales” (35.000 tone) şi crucisătorul “Repulse” (32.000 tone), ambele britanice. Trupele japoneze ocupă insula Guam. Australia declară război României. Trupele engleze reuşesc în sfârşit degajarea Tobrukului.

11 decembrie – Birmania este invadată de japonezi.

16 decembrie – japonezii debarcă în Boneo britanic.

18 decembrie – japonezii invadează Hong Kong

19 decembrie – Hitler preia personal comanda forţelor terestre ale Reichului.

22-23 decembrie – au loc masive debarcări japoneze în Filipine.

24 decembrie – englezii intră în Benghazi.

25 decembrie – garnizoana britanică din Hong Kong capitulează. Pe mare, aliaţii au pierdut în cursul anului, 1.229 vase comerciale (4.328.558 tone), în timp ce Kriegsmarine (marina militară germană) 87 submarine.

<<< Vezi anul 1940

Sursa: revista Magazin Istoric, nr. 5(38) mai 1970
Sursa FOTO