Rachetele meşterului sibian

Pe la începutul secolului al XVI-lea se stabilea la Sibiu tânărul Conrad Haas, căruia i se încredinţă, după un timp, slujba de pirotehnician şef, în acelaşi timp fiind guard de artilerie şi turnător de tunuri. Minte iscoditoare, cuprins de neastâmpărul căutărilor novatoare, a adunat şi a studiat tot ce-i putea sta la îndemână din gândurile aşternute pe hârtie ale înaintaşilor şi contemporanilor, întregind învăţătura altora cu propriile sale cunoştinţe.

Studiul cuprinzător elaborat de profesorul Doru Todericiu, intitulat: „Preistoria rachetei moderne, Manuscrisul de la Sibiu (1400-1569)” a reuşit să descifreze ceea ce este împrumutat de la alţii şi ceea ce-i aprţine lui Haas din manuscrisul, astăzi vestit, găsit la Arhivele statului din Sibiu. Pe lângă cartea focurilor de artificii,
transcrisă după un original de pe la 1400, pe lângă cartea de artă militară însoţită de numeroase desene care alcătuiesc un adevărat „atlas de artilerie” – opere ale unui meşter inventator din Nürnberg – lucrarea cuprinde experienţele şi compoziţiile pirotehnice realizate vreme de 40 de ani (1529-1569) de Conrad Haas.

„Rachete de diferite feluri”, „bastoane de foc”, buzdugane de foc”, „măciuci cu rachete”, diferite „bombe”, „globuri de foc” pentru aruncat în apă, „ghiulele purtătoare de foc” şi multe altele se înşiruie în inventarul bogat al meşterului Conrad. Din cele 18 tipuri de lucrări pirotehnice, tehnica rachetelor ocupă locul central: prepararea salpetrului pentru artificii, artificiile bazate pe tehnica reactivă, corpurile (tuburile) de rachete „care pleacă singure în înălţime sau care aleargă pe drumul drept, încolo şi încoace, şi la urmă trag şi o împuşcătură”, rachetele comune „prinse de sfoară”, capabile „să se întoarcă pe urma lor”, „rotiţele mişcătoare” care „pornesc de la sine dacă sunt aprinse” etc.

Fireşte, inventatorul de la Sibiu a avut cunoştinţă de multe experienţe premergătoare sau contemporane din străinătate, după cum a cunoscut şi experienţele din Transilvania, între care acelea de la arsenalul din Alba Iulia, ale lui Ioan Românul (Hans Walach), pe care la pomenit de mai multe ori în paginile manuscrisului său. Dar, Conrad Haas a perfecţionat considerabil tehnica celorlalţi, pe baza propriei experienţe şi concepţii, putând fi socotit un precursor al rachetei moderne.

Cu toate preocupările şi funcţiile îndeplinite, Conrad Haas a fost un pacifist. De aceea racheta gândită şi proiectată de el la 1529 nu a reprezentat o armă de distrugere, aşa cum o proiectau alţi inventatori ai vremii, ci un mijloc destinat jocurilor de artificii. Tocmai în acest scop Haas şi-a voit invenţia cu efecte cât mai spectaculoase, la pornire şi în cursa de zbor. Toate perfecţionările meşterului sibian au urmărit acest scop: tubul înclinat de lansare („bastonul”), turnul sau rampa de lansare („buzduganul de foc”), dipozitivele cu inele („racheta du-te-vino”).

Racheta în trepte, înfăptuire tehnică de însemnătate mondială, i-a solicitat inventatorului mulţi ani de căutări. Abia după 26 de ani de cercetare şi experimentrare, principiul s-a conturat, ideea s-a limpezit, lucrarea s-a definit. Şi aceasta nu numai în schiţe şi desene, ci şi în explicaţia şi demonstraţia scrisă. manuscrisul lui Haas despre rachete este un studiu ştiinţific cu privire la compoziţiile pirotehnice, la relaţiile între forma corpului reactiv şi performanţele sale privind înălţimea de zbor şi viteza.

Dacă până nu de mult s-ar fi putut crede că prioritatea aparţine meşterilor din Frankfurt sau Nürnberg, cerdcertările profesorului Todericiu dovedesc în chip concludent faptul că meşterul sibian Conrad Haas este un pionier al rachetei moderne în trepte.

Sursa: Magazin Istoric, nr. 3 (36), martie 1970
Sursa FOTO