joi, 8 august 2013

Lombardia şi lacurile sale

Lombardia Italia
Lacurile şi munţii idilici din Lombardia contrastează cu forfota comercială a oraşului Milano, capitala italiană a afacerilor, dar şi cu frumuseţea şi varietatea numeroaselor orăşele istorice şi sate din regiune. Lombardia apare dintre înălţimile Alpilor, aliniaţi de-a lungul graniţei cu Elveţia, şerpuieşte prin peisajele pline de poezie ale lacurilor italiene, apoi se stinge uşor în câmpiile forfotitoare ale râului Po. Numită astfel după lombarzi, invadatorii veniţi din
nordul Europei în secolul al VI-lea, regiunea are o istorie lungă şi bogată, roadele ei artistice umplând multe oraşe mari şi mici.

Lacurile care se înşiră de-a lungul nordului Italiei au fost slăvite de poeţi şi pictori vreme de secole. Ţărmurile lor, binecuvântate de clima blândă, sunt pline de sate, staţiuni, munţi şi o etalare de vile şi grădini luxuriante. Puţine locuri sunt atât de romantice sau de spectaculoase, cel puţin în vremurile bune, pentru că sunt zone în care liniştea şi deopotrivă frumuseţea au fost compromise de progres; şosele moderne şi rapide aduc cohorte de turişti în timpul verii şi în weekend.

Al doilea oraş ca mărime din Italia (având o populaţie de 1,3 milioane), Milano este o metropolă activă şi eficientă, fără nicio legătură cu sublimele frumuseţi medievale ale Romei, Florenţei sau Veneţiei. Modern şi nord-european în stil şi aspect, la prima vedere, pare că a sacrificat arta şi frumuseţea în favoarea cerinţelor materiale ale stilului, modei şi finanţelor de vârf. Printre magazine de firmă şi clădiri de birouri, întâlnim totuşi câteva atracţii desprinse de cotidian. Printre ele, cea mai extravagantă catedrală gotică din Europa, cea mai cunoscută operă din lume, cea mai bună galerie de artă din nordul Italiei şi celebra capodoperă a lui Leonardo da Vinci, „Cina  cea de taină”. Centrul oraşului nu este greu de explorat, începe cu Piazza del Duomo, unde poţi vedea celebra catedrală, împodobită numai la exterior cu 2.245 de statui, 135 de turle (majoritatea adăugate în secolul al XIX-lea), 96 de garguiei şi un kilometru de borduri. De aici, îndreptându-te spre nord ajungi la Teatrul Scalla, iar apoi poţi vizita Brera, principala galerie de artă din Milano. Nu departe se află Castello Sforzesco, o fortăreaţă cu ziduri din cărămidă roşie, aprope distrusă în 1447 de mulţimea adunată să-şi strige nemulţumirea faţă de familia Visconti. A fost reconstruit de familia Sforza, iar după ce Milano a fost cucerit de francezi, în 1499, a servit drept cazarmă până în 1904. Astăzi, castelul găzduieşte patru muzee. Palazzo del l’Ambrosiana (1609) este sediul unei faimoase biblioteci fondate în secolul al XVII-lea de cardinalul Frederico Borromeo, arhiepiscop de Milano, şi al unei galerii de artă plină cu capodopere veneţiene, lombarde şi florentine. Sant Ambrogio este cea mai importantă dintre numeroasele biserici din Milano; fondată în 379 de patronul oraşului, Sf. Ambrosio (german la origine), ale cărui rămăşiţe se odihnesc în cripta bisericii.

Lago di Como sau Lacul Como este cel mai deosebit şi mai frumos dintre lacurile italiene. Malurile sale sunt presărate cu vile, grădini luxuriante şi sate bucolice, în timp ce zona de coastă este un mozaic de dealuri acoperite de păduri şi străjuite de munţi colţuroşi. Cea mai potrivită abordare pentru a admira priveliştişle deosebite este să-ţi stabileşti o bază – Como este cel mai mare oraş din zonă, iar Bellagio cel mai frumos sat – de unde să pleci în explorarea drumurilor de pe malul lacului sau să te îmbarci pe unul dintre nenumăratele feriboturi care leagă aşezările. Menaggio înapoia malului vestic al lacului este, probabil, cea mai la modă staţiune şi un loc ideal pentru sporturi şi drumeţii.

Lacul Maggiore, împărţit cu Elveţia, este cel mai cunoscut lac din Italia, cel mai atractiv din punct de vedere turistic fiind malul vestic. O excursie minunată se poate efectua cu maşina pornind din Arona şi trecând prin Lesa, Stresa, Baveno, Feriolo, Pallanza (binecunoscută pentru Villa Taranto), apoi Verbánia, Ghifa, Cannero Riveira şi Cannobio.

Insulele Borromee, Isole Borromee sunt un grup de trei insule aproape nepământean de frumoase, scăldate de apele lacului Maggiore. Toate trei – Bella, Pescatori şi Madre – sunt de obicei supraaglomerate în plin sezon, dar merită să te înghesui şi să plăteşti preţuri mari ca să te bucuri de vile, grădini şi priveliştile inegalabile ale arhipelagului celor mai cunoscute staţiuni – Isola Bella şi Isola Madre.

Lago d’Orta este imaginea unei lumi apuse, care are o frumuseţe neschimbată şi îţi oferă o imagine despre cum a arătat Lago Maggiore înainte ca mulţimea de oameni şi spiritul comercial exagerat să-şi facă simţită prezenţa. Atât Orta San Giulio, cât şi insula San Giulio sunt diamante neşlefuite, locuri ideale pentru câteva zile de relaxare şi admirat privelişti superbe.

Bergamo spune povestea a două oraşe: Bergamo Basso, oraşul de la şes, mai modern, ridicat pe câmpia lombardă, la confluenţa râurilor Brembo şi Serio, şi Bergamo Alto, mai vechi şi în mare parte medieval, cocoţat pe una dintre colinele Alpilor Orobie. Bergamo Basso se mândreşte cu cea mai frumoasă galerie de artă a regiunii, în vreme ce Bergamo Alto, plin de turnuri, clopotniţe şi ziduri de apărare, are un ansamblu de clădiri medievale descrise de Stendhal drept „cel mai frumos loc de pe pământ... cel mai frumos pe care l-am văzut”. De văzut, în oraşul vechi, Piazza Vecchia şi Piazza del Duomo; prima cu ansamblul ei de clădiri medievale, între care Palazzo della Ragione, unul dintre cele mai vechi palate civice (1199), cea de-a doua cu mândria locului, Capella Colleoni, rafinat decorată, o lucrare comandată de condotierul cu acelaşi nume, construită de arhitectul Giovanni Antonio Amadeo. Alături, Basilica di Santa Maria Maggiore (începută în 1137), o extraordinară piesă a arhitecturii romanice lombarde, stricată doar de interiorul baroc realizat ulterior.

Inspirat de canalele, împrejurimile pline de lacuri şi centrul medieval aproape fără cusur, Aldous Huxley a descris Mantova (Mantua) drept cel mai romantic oraş din lume. Localnicii îşi alintă oraşul prin Piccola Venezia, adică Mica Veneţie. Străzile cu arcade se numără printre cele mai frumoase din nordul Italiei, iar Palazzo Ducale, un edificiu datând din secolul al XIV-lea şi extraordinarul Palazzo Tè, conceput ca reşedinţă de vară pentru familia Gonzaga, sunt două dintre cele mai valoroase palate din întreaga Italie.

Printre locurile de vizitat în Lomardia se numără: Brescia, al doilea oraş ca mărime din regiune, care merită o scurtă menţiune, pentru Pinacoteca Civica, care deţine o colecţie de picturi de Rafael, Tintoretto şi artişti renascentişti locali; Cremona cu cele câteva atracţii ale sale: frumoasa catedrală, piaţa centrală şi cel mai înalt turn medieval din Italia; Parco Nazioale dello Stelvio, protejânde decorurile alpine din Lombardia, este cel mai mare parc naţional, oferind o mulţime de oportunităţi pentru practicarea schiului şi aproape 1.600 km de poteci marcate, numai bune pentru drumeţii. Oraşul Bormio este cea mai bună alegere pentru a-ţi stabili baza, iar Valle dello Zebrù, o vale spectaculoasă la estul oraşului , o alegere bună pentru a începe drumeţiile; Sabbioneta, este un oraş ale cărui planuri au fost începute în 1558 de Vespasiano Gonzaga. Încadrat de ziduri în formă de hexagon, experimentul renascentist este o încântare pentru privirea turistului. Străzi frumos aliniate şi clădiri spectaculoase precum Palazzo Ducale, Palazzo del Giardino şi biserica Incoronata (unde este mormântul lui Vespasian), dar şi Teatro Olimpico, proiectat de Vicentino Scamozzi, un elev strălucit a lui Palladio.


Sursa FOTO

2 comentarii:

  1. Chiar daca este atat de controversat, blamat de multi, eu agreez Domul din Milano, imi place, as vizita orasul chiar si numai pentru el.

    De asemenea, imi sunt simpatice si lacurile glaciare din Alpi. :P Doar ca le gasesc niste destinatii destul de scumpe pentru bugetul meu trecut, prezent si viitor. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Controversat ori ba, mie mi se pare o realizare artistică/arhitectonică epocală, fie şi numai gândindu-mă la cele peste 2000 de statui care-i înnobilează exteriorul, interiorul este uimitor, din pozele pe care le-am găsit pe internet.

      Pitoreşti zone, dar scumpe ;) pentru noi (sunt alţii pentru care n-ar fi o problemă).
      Eu mi-aş dori o săptămână de vacanţă la Lago d’Orta, din descriere pare un loc mai linistit decât mai cunoscutele lacuri Como şi Maggiore... poate o fi şi mai ieftin :))

      Ștergere