- Vinurile de lichior – se numesc astfel pentru că, din punct de vedere al compoziţiei şi proprieţăţilor organoleptice, se aseamănă cu lichiorul. Se mai numesc şi vinuri de desert, dar nu trebuie confundate cu vinurile licoroase. Reprezentative sunt Lacrima Christi şi Marsala. Strugurii pentru Lacrima Christi se culeg de la poalele Vezuviului, într-o zonă viticolă restrânsă. Tăria alcoolică este de 18-20 la sută volume.
- Vinurile de Tokaj – denumirea vine de la localitatea situată în nordul Ungariei. Zona viticolă se continuă şi în Slovacia şi Ucraina, dar pe o suprafaţă mai mică. Vinul Samorondy, Aszu, Essenuza, se produce din soiurile Furmint, Harslevellii şi Muscat alb.
- Vinurile de Jeres – cunoscute şi sub denumirea de Xeres, Sherry sau Heres. Îşi datorează denumirea după numele oraşului spaniol Jeres de la Frontera şi se prepară din soiurile Palomino şi Pedro Ximenes. Strugurii se culeg la supramaturare şi se vinifică după tehnologia vinurilor de Porto.
- Vinurile de Porto – se obţin din 10-15 soiuri locale în proporţii bine definite, din Portugalia. Plantaţiile viticole sunt situate pe văile râului Duro. Vinul se supune unui tratament termic (portveinizare), în aparate speciale sau la soare, apoi se maturează. Proprietăţiile organoleptice depind de corectitudinea tratamentului termic.
- Vinurile de Madera – se produc în Portugalia, din soiuri locale. Strugurii se culeg la supramaturare avansată, tehnologia fiind asemănătoare vinurilor de Porto. Operaţia tehnologică principală este maderizarea, care constă în tratarea termică a vinului la temperaturi şi pe perioade de timp diferite, funcţie de categoria de calitate dorită.
- Vinurile de Malaga – sunt vinuri spaniole obţinute din sortimente de struguri în care ponderea o deţin soiurile Pedro Ximenes, Malvazia şi Muscatel. Strugurii se culeg la supramaturare, se zdrobesc, iar mustuiala se presează. Mustul ravac - rezultat prin curgerea gravitaţională a mustuielii - şi cel de la prima presare se fermentează. Vinul se lasă pe drojdie 3-4 luni, folosindu-se apoi pentru prepararea reputatelor mărci Lagrima, Muscatel, Malvasia.
Pe final, pentru că asemenea vinuri se potrivesc "mănuşă" ocaziilor festive, urmează un comunicat important pentru ţară, naţiune, mai cu seamă pentru blogosferă. Acesta este cel de-al 100-lea articol publicat pe acest blog. Prin urmare am "strâns" de-o centurie de postări, aşa că pseudonimul Centurion îşi găseşte deja o justificare. Aş spune că aştept să ajung tribun, dar nu m-aş hazarda să sper că pot aduna o legiune de articole :))
La cât mai multe articole publicate (fără număr)! Apropo, de vinuri ai tot scris, pe când un articol cultural şi despre pălincă?
RăspundețiȘtergereMersi, Ionut! :)
ȘtergereIar mă provoci? Deci vrei ceva cultural despre pălincă... poftim, cu cât mai multe "mărgeluşe" apar atunci când agiţi (scuturi) sticla, cu atât lichidul este mai "preţios" (tare in grade) ;) Asta doar ca o prefaţă la romanul care se poate scrie despre procesul de fabricaţie, da' pe la mine prin zonă mai rar spre deloc (intre 28-32 grade). Poate e vreun ardelean ori maramureşean care citeşte şi ne ajută cu bibliografie, sau barem un link :D
La mai mare, Centurion! Adica vrei sa te faci legionar? Daca reinfiintezi Legiunea ma inscriu si eu, platesc cotizatie si plec si-n munti cu partizanii! Da' sa-mi dai un vin licoros sa am sa-mi fac curaj...
RăspundețiȘtergereMultumesc! Nu-i mai bine să ne rezumăm noi doar la vinul licoros (să zicem autohtonul "Lacrima lui Ovidiu") şi să nu ne încurcă cu munţii şi cotizaţia... nu de alta dar au mai fost nişte idealişti prin anii '50 care-i aşteptau pe americani, că nu întelegeau cum au picat zarurile la Yalta... ;)
ȘtergereFelicitari pentru articole :)
RăspundețiȘtergereCand au venit niste unguri in vizita pe la mine au adus o sticla de vin Tokaj, cand am vazut ca ai scris despre ele m-a apucat rasul.
Mersi, Lucian (sau Florin :)) daca preferi)
ȘtergereEh, acum mai sunt si vinuri contrafacute chiar daca (sau tocmai pentru ca) poarta nume celebre ;)
Eu sunt maramuresean si va dau toata palinca pentru o sticla de vin din cele prezentate de tine :)
RăspundețiȘtergereLa tine mă şi gândeam (din moment ce blogul tău se cheamă "doarbaiamare.ro") când îi spuneam lui Ionuţ despre "bibliogafie" :)
ȘtergereDa' n-ar fi mai bine (mai ales că a trecut si Livius pe aici) să utilizăm pălincă şi ţuică pentru poftă de mâncare apoi trecem la vin pentru înnobilarea unui oşpăţ cu adevărat imperial. Iar pe parcursul degustării nobilului lichid din struguri poate ne delectează Liviuscu nişte versuri din creaţia personală (apropo treci pe la el pe blog ca să-ţi formezi o imagine despre seara sau serata poetică ;) )
La cat mai multe postari! Si cat mai multe cu tuica:)) E bun vinurile dar mai,hac,bun tuica:))
RăspundețiȘtergereLa orice facut in casa...este si un secret dar in mare se face cam asa:http://totuldesprecasa.ro/2011/09/cum-se-face-tuicapalinca-de-casa/
Mersi, Liviu! :) pentru urare şi aşijderea pt. link.
ȘtergereAtât vinul cât şi pălinca/ţuică îşi au rolul bine definit. Aşa cum îi spuneam mai înainte lui Robert (Cotos) începem cu ţuică/pălincă pentru "bon apetit" şi continuăm cu vinul...pentru deplina delectare gustativă. Iar dacă la un pahar de vin ne delectezi auzul cu nişte versuri, iti suntem recunoscători ;)
ei dupa atatea licori o sa va apuce plansul de ma apuc sa recit poezii:)
ȘtergereSe prea poate, dar o să ne simţim mai aproape de strămoşii romani cu a lor "bacchanalia", cinstind zeul vinului :))
ȘtergereLa cat mai multe articole!
RăspundețiȘtergereAm baut odata vin de Malaga si am ramas surprinsa. Era foarte bun, dar nu am putut bea un pahar intreg... :))
Mulţumesc, Vienela! :)
ȘtergereN-am avut ocazia să gust specialităţi dintr-astea, dar cu siguranţă la cât presupun eu că costă, nu lăsam nimic în pahar, ba luam şi paharul acasă :))