miercuri, 13 martie 2013

Sosia lui Montgomery

Istoria celui de-al doilea război mondial, este plină de episoade inedite, iată un rezumat al unui articol pe care l-am citit în revista Magazin Istoric din noiembrie 1968.

James Clifton, era un actor de mâna a treia pe scenele
londoneze. La începutul războiului, sublocotenentul organiza spectacole pentru soldaţi, imitând personalităţi cunoscute. Semăna izbitor cu generalul Montgomery, iar soldaţii îl aplaudau frenetic. Visase decenii la marele rol, care să-l ridice din anonimat în lumea celebrităţilor teatrale, iar ziarul News Chronicle care publica în ediţia din 14 martie 1944 poza sa însoţită de textul: "Nu, nu e Montgomery, ci actorul Clifton", l-a adus în situaţia de a-şi vedea împlinit visul.

Un ofiţer de la Intelligence Service, zărind clişeul din ziar, avu ideea să contribuie cu încă o diversiune menită să mascheze intenţia de debarcare a Aliaţilor pe coastele Normandiei (operaţiunea Overlord). Astfel, peste câteva zile, sublocotenentul a fost convocat de serviciile secrete la o adresă nu mai puţin secretă, pentru a fi distribuit în rolul vieţii sale. Fizicul îi fu examinat minuţios de câţiva experţi, care constatară uimitoarea asemănare cu personajul pe care avea să-l interpreteze. Între timp i se verificase trecutul, iar ofiţerii Intelligence Service au elaborat un plan ultrasecret pe care l-au înaintat de urgenţă premierului Churchill, care l-a aprobat de îndată ce a văzut fotografia actorului.

Timp de o lună, Clifton a fost şoferul lui Montomery, tocmai pentru a putea studia particularităţile acestuia, de la gesturi şi mimică, până la cele mai fine nuanţe ale exprimării. Mai mult, deprinsese obiceiurile, expresiile şi felul generalui de a se comporta cu prietenii apropiaţi. La 26 mai avu loc repetiţia generală, cei doi, generalul, si sosia sa, erau alături într-un castel din Scoţia, iar experţii serviciilor secrete se declarară satisfăcuţi. Misiunea cunoscută sub numele de cod, Copperhead, putea începe.

Clifton părăsi Anglia la modul cel mai public, având drept destinaţie nordul Africii, în timp ce retraşi într-o vilă conspirativă, realul Montgomery şi generalul american Eisenhower puneau la punct ultimele detatalii ale debarcării în Franţa. Misiunea sublocotenentului, ajuns peste noapte general nu era deloc aşa simplă precum ar putea părea la prima vedere. Trebuia să înşele nu doar vigilenţa spionilor germani, dar şi să-i inducă în eroare pe cei mai apropiaţi colaboratori ai generalui, al cărui rol îl juca. La escala de la Gibraltar, generalul Eastwood îl întâmpină cu un prietenesc: "Hello, Monty!" Clifton răspunse degajat, tot cu o poreclă: "Hello, Rusty!" (Ruginitule). Deşi prieten din copilărie cu realul Montgomery, Eastwood n-a avut nicio umbră de îndoială asupra adevăratei identităţi a interlocutorului său. La fel s-a întâmplat şi cu generalul Wilson, comandantul trupelor engleze din Africa, pe care Clifton îl salută cordial: "Dragul meu Jumbo!"

Actorul, până nu de mult unul de duzină, repurtă un succes desăvârşit inspectând trupele britanice din Nordul Africii. Simultan Intelligence Service creea discret toate condiţiile pentru ca spionii germani să poată urmări fiecare pas al pseudogeneralului. Cacealmaua le-a ieşit, spionii s-au grăbit să informeze Berlinul că debarcarea Aliaţilor fusese amânată, din moment ce Montgomery îşi pierdea timpul în Africa. Ştirile acestea au liniştit comandamentul german care aştepta cu înfrigurare iminenta debarcare şi au contribuit, într-o oarecare măsură (alături de alte numeroase diversiuni), la factorul surpriză din 6 iunie 1944.

Succesul a avut însă o consecinţă neaşteptată asupra actorului, care intrase atât de bine în pielea personajului interpretat, încât ajunsese să se identifice cu acesta. Din această cauză, Clifton a renunţat la cariera teatrală, trăind retras şi dezolat ca pensionar militar, în vreme ce mintea i se întuneca treptat. Internat la ospiciul Worthing, unde îşi va sfârşi viaţa, obişnuia să se răstească la infirmieri: "Mai mult respect, nătărăilor! Nu ştiţi pesemne că eu sunt feldmareşalul Montgomery!"

Pentru comparaţie priviţi cu atenţie pozele celor doi, asemănarea este uimitoare.

James Clifton
James Clifton - sosia
Bernard Law Montgomery
Bernard Law Montgomery - originalul

6 comentarii:

  1. Zău, dacă-l puneai alături şi pe Mazăre cu vestita lui şapcă roşie, concura la fel de bine cu sosia lui Montgomery.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, mi-aduc aminte de de ţinuta belicoasă afişată mai mereu (la conferinţte de presă, televiziuni, ba chiar la congresul partidului), pe vremea când după spusele lui se afla în "război" cu preşedintele. Doar mustaţa îi lipseşte ....

      Ștergere
  2. Trebuie să recunoaşteţi că Radu Mazăre...este un personaj pitoresc Nonconformismul său îl face interesant. Postarea despre generalul Montgomery...mărturisesc...nu o ştiam, deci e cu atât mai mult...binevenită! Nu prea dă bine în comentariu asocierea celor două nume.......dar nu se ştie ce ne rezervă istoria. Poate urmaşii...urmaşilor noştri, vor scrie întâmplări cu Radu Mazăre . A fost minunată cafeaua băută pe blogul tău!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asocierea celor două nume, vorba ta, nu se ştie ce mai face Mazăre, primarul. Până acu' s-a remarcat prin impecabila ţinută de ofiţer al Wehrmachtului la o aşa-zisă prezentare de modă :))
      Mă bucur că istorioara s-a constituit într-o informaţie nouă. Mai treci p-aici la o cafea :)

      Ștergere
  3. Некоторое Сходство есть, но не более того. У ГЕНЕРАЛА МОНТГОМЕРИ, - ВЫПРАВКА Боевого ОФИЦЕРА! У Джеймса Клифтона - Это КАЧЕСТВО даже Не Присутствует! Не Следует Недооценивать ОФИЦЕРОВ Р.С.Х.А.! В Этом СПЕКТАКЛЕ в Северной Африке от Германии были Немецкие ПСЕВДОШПИОНЫ. Каждая СТОРОНА Сыграла Свою ОТВЕДЕННУЮ Роль, а насколько Этот СПЕКТАКЛЬ был Успешен, - ИСТОРИЯ об Этом, - УМАЛЧИВАЕТ...!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. You're right, Mihail. North Africa was a real nest of spies and double agents during the WW2. Many things have remained unknown to the public until today.
      Thanks for stopping by and also for your comment.
      You will always be welcome on this blog.

      Sorry that I don't write you in Russian, but I do not trust very much Google translator.

      Ștergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.